Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea de Conturi a identificat suspiciuni privind recalcularea pensiilor pentru 2.211.060 de beneficiari, cărora le-ar fi fost atribuit un punctaj anual mai mic decât cel legal, potrivit unui raport de audit citat de Ziare.com. Auditul, desfășurat la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) între 18 august 2025 și 27 februarie 2026, a scos la iveală și alte nereguli, de la plăți continuate după decesul beneficiarilor până la utilizarea discutabilă a unui fond bugetar de urgență.
Ce înseamnă, de fapt, cele 2,2 milioane de cazuri
Curtea de Conturi nu a verificat individual toate cele peste două milioane de dosare. Potrivit raportului oficial de 72 de pagini, auditorii au lucrat pe un eșantion de 22 de cazuri, dintre care în nouă au confirmat că punctajul preluat la recalculare a fost mai mic decât cel cuvenit.
„Au fost identificate suspiciuni pentru un număr de 2.211.060 beneficiari”, arată documentul, referindu-se la persoanele afectate de recalcularea făcută în baza Legii nr. 360/2023. Extrapolarea statistică a rezultatelor duce la o sumă estimată de peste 230,3 milioane de lei, reprezentând drepturi de pensie posibil neachitate.
Alte 574.060 de cazuri, în sens invers
Fenomenul funcționează și pe dos. Auditorii au identificat 574.060 de cazuri în care exista suspiciunea unui punctaj anual mai mare decât cel legal, cu o valoare estimată prin extrapolare la peste 71,1 milioane de lei plătiți în plus, potrivit Digi24.
🗞️ Citește și Acestea
Una dintre cauzele principale identificate de Curtea de Conturi este sistemul informatic folosit de CNPP la recalculare, despre care raportul spune că nu funcționează „în parametrii optimi” și nu a preluat integral datele existente înainte de recalculare.
Cifrele cheie ale raportului
- 2.211.060 de beneficiari cu suspiciune de punctaj recalculat în minus
- 574.060 de cazuri cu suspiciune de punctaj recalculat în plus
- 230,3 milioane de lei, estimarea drepturilor posibil neachitate
- 71,1 milioane de lei, estimarea sumelor posibil plătite în plus
- 311,7 milioane de lei, drepturi calculate greșit înainte de recalcularea din 2024
- 36,97 miliarde de lei, denaturări identificate în raportarea financiară a CNPP
- 81,2 milioane de lei, prejudicii care ar putea rămâne nerecuperate de la pensionari
Plăți către persoane decedate și pensii de urmaș necuvenite
Raportul mai arată că CNPP a continuat, în unele cazuri, plata pensiei mai mult de trei luni după decesul beneficiarului, fără emiterea unei decizii de debit. Extrapolarea acestor situații conduce la o sumă estimată de aproximativ 548.821 de lei.
Curtea a mai identificat pensii de urmaș plătite unor persoane care nu mai îndeplineau condițiile legale, fie pentru că realizau venituri incompatibile, fie pentru că nu făcuseră dovada continuării studiilor. Valoarea estimată a acestor plăți necuvenite este de 510.906 lei.
O „opinie contrară” asupra situațiilor financiare ale CNPP
Curtea de Conturi a emis asupra situațiilor financiare consolidate ale CNPP o opinie contrară, cel mai sever tip de concluzie posibilă într-un audit financiar, motivată de deficiențe pe care le descrie drept semnificative și generalizate. Instituția arată că indicatorii privind veniturile bugetului asigurărilor sociale au fost raportați diferit față de balanța de verificare centralizată și față de datele autorităților fiscale, cu o denaturare totală estimată la aproape 37 de miliarde de lei.
Auditorii critică și modul în care CNPP a primit, în 2024, 1,6 miliarde de lei din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului pentru plata pensiilor, considerând că necesarul de finanțare generat de Legea nr. 360/2023 era cunoscut încă din perioada elaborării bugetului și nu justifica apelul la un fond destinat cheltuielilor neprevăzute.
CNPP are termen până la 31 decembrie 2026
Curtea de Conturi a stabilit termenul de 31 decembrie 2026 pentru majoritatea măsurilor recomandate: extinderea verificărilor la nivelul întregii populații de dosare afectate, stabilirea sumelor efectiv datorate, recuperarea plăților necuvenite și corectarea sistemelor informatice.
Instituția reclamă și o vulnerabilitate juridică mai amplă: legislația actuală permite exonerarea pensionarilor de restituirea unor sume plătite din eroarea instituției, dar nu stabilește suficient de clar răspunderea angajaților care au comis erorile. Curtea vorbește despre un risc sistemic ca aceleași practici să se repete atâta vreme cât nimeni nu răspunde individual pentru ele.
CNPP nu a comunicat, până la acest moment, o poziție oficială separată de conținutul raportului cu privire la calendarul concret în care intenționează să corecteze dosarele afectate.
