Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Liana Nicoleta Arsenie, președinta Curții de Apel București, a răbufnit joi în fața jurnaliștilor după acuzațiile din investigația Recorder privind închiderea dosarului fostului primar Marian Vanghelie, susținând că fapta cea mai grea era deja prescrisă din 2017, cu patru ani înainte ca dosarul să ajungă la CAB, potrivit StiriPeSurse.ro.
Curtea de Apel București a organizat joi, 11 decembrie 2025, o conferință extraordinară de presă, prima în istoria instituției, pentru a răspunde criticilor din documentarul Recorder „Justiție capturată„. Investigația jurnalistică susținea că magistrații ar fi manipulat completurile de judecată pentru a favoriza politicieni cu dosare de corupție, inclusiv pe Marian Vanghelie.
CAB: Prescripția era deja un fapt în 2017.
Arsenie a prezentat o cronologie detaliată a dosarului Vanghelie pentru a demonstra că acuzațiile privind favorizarea fostului edil sunt nefondate. „A culpabiliza conducerea CAB prin așa-zisă manevre de favorizare a unui inculpat în 2021, în condițiile în care fapta cea mai grea din dosar era deja prescrisă din 2017, este fapta care arată caracterul celor care vor să asmută oamenii contra justiției„, a declarat șefa CAB, potrivit G4Media.
Dosarul lui Vanghelie a fost înregistrat la Curtea de Apel București în 2021, după ce fostul primar fusese condamnat în prima instanță la 11 ani și 8 luni de închisoare pentru luare de mită, abuz în serviciu și spălare de bani. Președinta CAB a explicat că toate schimbările de judecători din complet s-au datorat unor motive obiective: promovări la concursuri, solicitări personale de transfer sau necesitatea echilibrării volumului de muncă între secții.
🗞️ Citește și Acestea
În martie 2025, Vanghelie a fost achitat definitiv de Curtea de Apel București, instanța constatând prescripția faptelor pentru infracțiunea de luare de mită și achitarea pentru celelalte acuzații.
Dezinformare și linșaj mediatic.
„Cerem în mod public tuturor organismelor abilitate din justiție să procedeze la verificarea acuzațiilor formulate„, a continuat Arsenie în conferința de presă. „Am învățat cu toții, judecători și procurori, că justiția se realizează prin Înalta Curte. Nicio altă entitate nu se poate erija în judecător și nu poate stabili cine e de bună credință sau nu.”
Șefa CAB a catalogat acuzațiile drept având un „caracter odios, revoltător și dureros al denigrării judecătorilor” și a acuzat o campanie de linșare a sistemului judiciar prin ridicularizare și manipulare. „Prescrierea faptei a fost consecința lipsei de acțiune a factorului legislativ„, a subliniat Arsenie, făcând referire la deciziile Curții Constituționale din 2022 care au dus la închiderea a peste 10.000 de dosare penale.
Replica la judecătorul Beșu.
Arsenie s-a referit și la declarațiile judecătorului Laurențiu Beșu, care a vorbit în investigația Recorder despre presiunile și manipulările din sistemul judiciar. „Cu privire la soluția pe care o critică judecătorul Beșu, trebuie subliniat următorul aspect: Curtea de Apel a salvat dosarul de la prescripție pentru următorul considerent – judecarea cauzei în continuare în prim grad de jurisdicție ar fi condus la constatarea nulității absolute„, a declarat președinta CAB.
Magistratul a mai spus că alte afirmații precum „inculpații sunt scăpați” reprezintă dovezi ale preconcepției și antepronunțării evidente. „Alte afirmații precum sunt agreați sau chemați la Curte judecători sensibili la sugestiile conducerii fac obiectul sesizării Inspecției Judiciare„, a adăugat Arsenie.
În privința compatibilității exercitării funcției de judecător raportat la activitățile derulate anterior de Beșu într-o structură de informații, președinta CAB a anunțat sesizarea Inspecției Judiciare, CSM, CSAT și CNSAS pentru verificări.
Context: Investigația Recorder.
Documentarul „Justiție capturată”, difuzat marți 9 decembrie 2025, prezintă mărturii ale unor procurori și judecători care susțin că la nivelul instanțelor superioare completurile de judecată erau schimbate sistematic pentru a obține soluții favorabile anumitor inculpați. Cazurile Vanghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu sunt prezentate ca exemple de dosare împinse spre prescripție prin manipularea completurilor.
Investigația a generat reacții puternice în societatea civilă și în mediul politic, USR cerând demiterea șefului DNA, iar Consiliul Superior al Magistraturii denunțând o „campanie de destabilizare a puterii judecătoreşti„.
