Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Blocul Național Sindical (BNS) a anunțat pe 29 iulie că a sesizat Comisia Europeană, OLAF și Parchetul European cu privire la modul în care România implementează programul de înarmare SAFE, în valoare de peste 16 miliarde de euro, potrivit Digi24.
Ce suspiciuni ridică sindicatul
Sesizarea vizează implementarea Regulamentului european 2025/1106, prin care România poate accesa 16,68 miliarde de euro pentru înzestrare militară, infrastructură strategică și consolidarea industriei de apărare. BNS reprezintă aproximativ 300.000 de membri, inclusiv angajați din industria de apărare și aeronautică.
Sindicaliștii invocă mai multe nereguli potențiale: lipsa transparenței în aprobarea programelor de înzestrare, utilizarea negocierii fără publicarea prealabilă a unui anunț, consultarea unui număr restrâns de operatori economici și concentrarea unei părți semnificative din valoarea contractelor către un singur grup industrial, potrivit Jurnalul.
Organizația mai semnalează creșteri de preț pentru anumite echipamente militare care ar necesita clarificări, precum și suspiciuni privind un posibil ajutor de stat mascat, un aspect legat direct de proiectul de la Șantierul Naval Mangalia.
🗞️ Citește și Acestea
Rheinmetall, principalul beneficiar al primului pachet de achiziții
Comunicatul BNS nu numește direct grupul industrial vizat, dar contractele aprobate anterior de Parlament arată că principalul beneficiar al primului pachet de achiziții este compania germană Rheinmetall. Parlamentul a aprobat în aprilie 15 proiecte ale Ministerului Apărării, în valoare totală de 8,33 miliarde de euro, cu Rheinmetall drept contractor principal pentru proiecte de aproximativ cinci miliarde de euro.
Printre proiectele asociate companiei germane se numără fabrica de pulberi, mașinile de luptă Lynx, sistemele antiaeriene Skynex și proiectele navale de la Mangalia. Cel mai mare contract, cel pentru mașinile Lynx, este evaluat la aproximativ 2,6 miliarde de euro, cu un grad de localizare a producției la Automecanica Mediaș estimat la circa 40%.
Ce cere BNS instituțiilor europene
Comisiei Europene, prin direcțiile DG GROW, DG DEFIS și DG Competition, precum și OLAF, li se solicită verificarea conformității planului de investiții al României și a procedurilor de achiziție. Parchetului European i se cere să analizeze dacă există fapte care ar putea afecta interesele financiare ale Uniunii, potrivit Mediafax.
Curtea Europeană de Conturi este solicitată să includă implementarea SAFE din România în viitoarele planuri de audit, iar Ombudsmanul European să urmărească modul în care instituțiile UE gestionează sesizările. Transmiterea documentelor nu înseamnă însă că OLAF sau Parchetul European au deschis deja investigații formale.
Poziția Guvernului și a Ministerului Apărării
Ministerul Apărării Naționale a susținut anterior că evaluarea proiectelor este realizată de comisii independente de experți și că nu vor fi semnate contracte care contravin principiului utilizării eficiente a fondurilor publice. Instituția a confirmat, de asemenea, semnarea mai multor contracte începând cu luna mai, printre care unul pentru sisteme antiaeriene SHORAD-VSHORAD și ordinele pentru elicoptere Airbus H225M Caracal.
Premierul Ilie Bolojan a respins anterior acuzațiile privind o presupusă deturnare a fondurilor SAFE, susținând că obiectivul Executivului este localizarea unei părți cât mai mari din producție pe teritoriul României.
Ce urmează pentru programul de înarmare
BNS a precizat că demersul nu urmărește blocarea programului SAFE, considerat esențial pentru securitatea națională, ci verificarea modului în care sunt atribuite contractele. Instituțiile europene sesizate urmează acum să analizeze documentația primită și să decidă dacă există suficiente elemente pentru declanșarea unor verificări formale. România este al doilea cel mai mare beneficiar al programului SAFE, după Polonia.
