Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a afirmat, la Digi24, că este „pentru prima oară în istorie când sindicatele protestează pentru că li se vor mări salariile”, potrivit Digi24.ro. Declarația a stârnit o reacție fermă din partea Sindicatului MIPE, care o acuză de afirmații „false” și „jignitoare”.
Ce a spus vicepremierul despre Legea salarizării
Oana Gheorghiu a susținut că noua Lege a salarizării unitare „vine să traseze o coloană vertebrală, astfel încât toată lumea, la muncă egală, să primească un salariu egal”. Vicepremierul a insistat că niciun angajat nu va pierde bani din reformă și a criticat opoziția PSD față de proiect.
„PSD se comportă precum copiii din curtea şcolii care fac bullying”, a mai spus Gheorghiu, adăugând că unele partide ar folosi legea pentru a-și regla conturi politice. Ea a precizat că proiectul ar putea ajunge în dezbaterea Parlamentului în perioada următoare, altfel România riscând să piardă bani europeni esențiali pentru reducerea deficitului bugetar.
Replica dură a Sindicatului MIPE
Președinta Sindicatului reprezentativ „MIPE Normalitate”, Carmen Elena Maican, a transmis un comunicat prin care respinge afirmațiile vicepremierului, potrivit Gandul.ro.
🗞️ Citește și Acestea
„Afirmația potrivit căreia sindicatele «protestează pentru că li se vor mări salariile» este falsă, nedreaptă și profund jignitoare pentru miile de oameni care își fac datoria cu profesionalism”, se arată în comunicatul sindicatului.
Reprezentanții angajaților din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene susțin că, în realitate, veniturile specialiștilor care gestionează fonduri europene scad, nu cresc, și că măsurile din 2025 au provocat plecarea unor profesioniști cu experiență îndelungată chiar într-o perioadă critică pentru absorbția Politicii de Coeziune și a PNRR.
Un argument financiar: fondurile europene nu grevează bugetul
Sindicatul insistă că personalul MIPE nu reprezintă o povară pentru bugetul de stat, întrucât o parte importantă din salarii este finanțată din asistență tehnică europeană, nu din bani publici naționali. Potrivit comunicatului, acești angajați au contribuit direct la aducerea a miliarde de euro pentru investiții în spitale, școli și infrastructură.
„Cum justificați aceste decizii? Cine își asumă responsabilitatea pentru exodul specialiștilor și pentru riscurile pe care acestea le creează asupra absorbției fondurilor europene?”, se întreabă sindicaliștii în document.
Invitația adresată vicepremierului
Carmen Elena Maican a adresat o invitație directă Oanei Gheorghiu de a vizita instituția și de a discuta cu angajații care evaluează și monitorizează proiectele finanțate din bani europeni.
„Dacă aveți curaj, veniți să vedeți adevărul. Veniți în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și discutați cu evaluatorii, ofițerii de monitorizare, experții și funcționarii care gestionează miliarde de euro”, a transmis președinta sindicatului.
Documentul mai subliniază că protestul „nu este un privilegiu”, ci ultimul mijloc prin care angajații încearcă să fie ascultați atunci când dialogul instituțional lipsește.
Tensiuni pe fondul dezbaterii privind Legea salarizării
Disputa dintre Guvern și sindicate vine în contextul mai larg al negocierilor privind Legea salarizării unitare, un proiect blocat momentan de lipsa unui acord politic pentru votul din Parlament. Premierul demis Ilie Bolojan a explicat recent că forma legii este pregătită pentru depunere, dar întârzierea se datorează discuțiilor nefinalizate dintre partide.
„S-a întârziat depunerea ei tocmai din cauza acestor discuţii care nu s-au finalizat şi pe fondul unor discursuri iresponsabile din spaţiul public”, a explicat recent premierul demis, referindu-se la tonul dezbaterii publice pe acest subiect.
Miza financiară este semnificativă: potrivit Guvernului, întârzierea adoptării legii riscă să afecteze accesarea unor fonduri europene incluse deja în calculul de reducere a deficitului bugetar pe acest an. Vicepremierul Gheorghiu a estimat recent că amânarea votului ar putea genera pierderi financiare importante pentru bugetul de stat.
Cine se află de fiecare parte a disputei
Conflictul actual ilustrează o tensiune mai veche între Guvern și angajații din instituțiile care gestionează fonduri europene, categorie profesională afectată direct de reformele salariale adoptate în 2025. Sindicatul MIPE nu este singurul care a reacționat critic față de discursul oficial al Executivului pe tema protestelor din sectorul bugetar; nemulțumiri similare au fost exprimate și de alte categorii profesionale afectate de aceeași lege.
Pe de altă parte, Guvernul susține că reforma salarială este necesară pentru eliminarea inechităților dintre instituții și pentru alinierea salariilor la principiul „muncă egală, plată egală”. Vicepremierul Gheorghiu a insistat că actuala formă a legii nu presupune reduceri de venituri pentru niciun angajat din sistemul bugetar.
Ce ar putea urma în dosarul legii salarizării
Dacă proiectul de lege ajunge, așa cum a estimat Oana Gheorghiu, în dezbaterea Parlamentului în perioada următoare, disputa dintre Guvern și sindicatele din administrația publică ar putea continua chiar și după votul final, în funcție de forma pe care o va căpăta actul normativ. Sindicatele din mai multe domenii, inclusiv educație și sănătate, urmăresc îndeaproape negocierile, întrucât legea le vizează direct grila de salarizare.
Rămâne de văzut dacă vicepremierul Gheorghiu va răspunde public invitației sindicatului MIPE de a vizita ministerul și dacă disputa va influența calendarul dezbaterii parlamentare a legii salarizării. Până atunci, comunicatul sindicatului rămâne un semnal clar de nemulțumire venit dintr-o categorie profesională esențială pentru absorbția fondurilor europene ale României.
