Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România a făcut un pas concret spre valorificarea resurselor strategice, după ce Bogdan Ivan, Ministrul Energiei, a anunțat semnarea unui term sheet cu o mare companie minieră americană care deține licențe de exploatare a unor zăcăminte de metale rare din Groenlanda, potrivit declarațiilor ministerului relatate de Mediafax. Acordul deschide perspectiva transformării României într-un jucător global în sectorul resurselor critice, cu implicații majore pentru industria aerospațială și pentru lanțurile de aprovizionare occidentale.
Ce prevede acordul semnat cu compania americană.
Termenul-cadru (term sheet) semnat de ministerul condus de Bogdan Ivan stabilește bazele unui parteneriat integrat între extracție, rafinare și consum industrial. Compania americană parteneră deține deja contracte cu mari firme din industria aerospațială a Statelor Unite, ceea ce înseamnă că materialele rafinate în România ar putea ajunge direct în lanțurile de producție occidentale de înaltă tehnologie.
„Am semnat un term sheet, împreună cu o mare companie minieră din America, care deja are licențele de exploatare a unor zăcăminte rare din Groenlanda”, a confirmat Bogdan Ivan, Ministrul Energiei, la Antena 3 CNN.
„La jumătatea lunii aprilie vom ajunge cu un memorandum în Guvernul României, prin care vom accepta toate aceste lucruri între România și SUA, și astfel vom face primul proiect integrat între extracție, rafinare și consum ulterior”, a precizat ministrul.
🗞️ Citește și Acestea
Până în aprilie, memorandum în Guvern. Termenii, clarificați în martie.
Calendarul anunțat de Ivan prevede că până la finalul lunii martie — jumătatea lunii aprilie, vor fi cristalizați termenii exacți ai parteneriatului: materialele care vor fi procesate în România, condițiile financiare și mecanismele de finanțare. Memorandumul oficial urmează să fie depus în Guvernul României în aprilie 2026, potrivit G4Media.
Proiectul ar viza construirea primei capacități integrate de rafinare a metalelor rare din România, cu potențialul de a transforma țara dintr-un simplu exportator de minereu brut într-un centru regional de procesare de înaltă valoare adăugată.
O rafinărie de cupru pentru 300 de milioane de euro.
Ministrul a folosit exemplul cuprului pentru a ilustra cât pierde România prin lipsa capacităților de rafinare proprii. În prezent, minereul de cupru extras pe teritoriul României este transportat la Constanța, îmbarcat pe vapoare și dus în Turcia pentru rafinare, după care este importat înapoi ca produs finit.
„Dacă noi astăzi exploatăm minereu de cupru în România, la o puritate de 3-5%, îl ducem până în Portul Constanța, îl punem pe vapoare, îl ducem până în Turcia, după asta acolo îl rafinează și îl aducem înapoi în puritate de 98% ca să facem cablu la firmele din România, este evident cât de mult pierdem. Iar cu doar 300 de milioane începutul, poți să faci prima rafinărie de cupru din țara noastră”, a explicat Bogdan Ivan.
Implicații pentru industria înaltă și lanțurile de aprovizionare globale.
Viziunea anunțată de ministru depășește simpla rafinare. Dacă România va deveni nod de procesare a metalelor rare, companiile din industria aerospațială americane — care astăzi operează la 7.000 de kilometri distanță — ar putea fi atrase să deschidă facilități de producție suplimentare în orașe precum Brașov sau Sibiu, în proximitatea infrastructurii existente, inclusiv a fabricii Feldioara.
Memorandumul din aprilie va reprezenta testul real al angajamentului politic față de această strategie, iar detaliile concrete vor determina dacă România va reuși să transforme un acord promițător în avantaj economic real pe termen lung.
