Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), avertizează că România riscă să rateze oportunitatea oferită de gazele din Neptun Deep, într-un an în care Uniunea Europeană renunță la gazul rusesc, potrivit Agerpres.
În analiza intitulată „Europa schimbă harta gazelor. România se ocupă de găinării”, Chisăliță spune că țara ar putea ajunge furnizor de gaze ieftine la export, cumpărător de gaze scumpe din import și colector de bani aproape exclusiv din facturile cetățenilor. Prima producție din perimetrul offshore este așteptată în prima jumătate a anului 2027.
Ce spune analiza AEI despre fereastra din 2027.
Potrivit analizei, debutul producției pentru gazele din Neptun Deep se suprapune cu eliminarea importurilor de gaze rusești din UE. Chisăliță menționează că GNL-ul rusesc ar urma să fie blocat de la 1 ianuarie 2027, iar gazele transportate prin conducte de la 30 septembrie 2027, cu o posibilă amânare până la 1 noiembrie, în condițiile prevăzute pentru stocuri.
El afirmă că România ar fi putut pregăti din timp o poziție în sud-estul Europei, construită pe producție proprie, un portofoliu competitiv de gaze americane, acces la terminale, capacități de transport și înmagazinare și contracte cu clienți regionali. Concluzia lui este că „România riscă să rămână cu rolul cel mai prost”.
🗞️ Citește și Acestea
Chisăliță avertizează și că un portofoliu de GNL american are sens doar dacă ajută România să deservească piețe externe, nu dacă este cumpărat fără clienți și fără capacități de transport asigurate. În acest caz, spune el, costul ajunge la populație, care află rezultatul abia din factură.
Ce critică Chisăliță la preempțiunea din Legea 171/2026.
Al doilea punct al analizei privește dreptul de preempțiune al statului asupra gazelor din Neptun Deep și din restul Mării Negre, pe care Legea 171/2026 îl pune în aplicare. Expertul întreabă pentru ce se cumpără gaze, în ce volume, la ce preț și cu ce bani, și cere ca scopul să fie explicat public.
Chisăliță consideră că securitatea energetică trebuie demonstrată, iar în analiza publicată de Cotidianul el spune că aceasta „trebuie demonstrată prin necesar, alternative, infrastructură și costuri”.
Expertul susține că o lege votată în Parlament a contribuit la dublarea prețului gazelor marfă în România. El adaugă însă că efectul concret trebuie măsurat, iar în materialele consultate nu există o metodologie pentru această afirmație.
În iunie, Chisăliță atrăgea atenția că statul riscă să piardă posibilitatea de a decide dacă își folosește dreptul de preempțiune, potrivit Ziare.com. Analiza de acum se concentrează pe motivele, volumele și costul achiziției, nu pe existența dreptului.
El adaugă că un dividend încasat astăzi nu justifică pierderea unei oportunități pentru următorii zece ani, iar un guvern competent ar trebui să explice public alegerile făcute.
Spre final, Chisăliță îndeamnă la o strategie regională: România ar putea lega contribuția la aprovizionarea regiunii de finanțări pentru infrastructură și interconectări. Pentru el, „Nimeni nu ni le va oferi din recunoștință”, potrivit Stiripesurse.
Ce arată datele publice despre preempțiunea statului.
Neptun Deep este dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, care dețin câte 50% din concesiune, potrivit Profit.ro. Legea offshore dă statului dreptul de a cumpăra cu prioritate gazele înainte ca ele să ajungă la terți, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS).
Oferta transmisă de OMV Petrom vizează 49,9 TWh, la 48,752 euro/MWh, adică aproximativ 256 lei/MWh, peste prețul reglementat de 120 lei/MWh aplicat producătorilor interni pentru gazele destinate consumatorilor casnici, potrivit Economedia.
Senatul a adoptat proiectul cu 115 voturi pentru, 8 împotrivă și două abțineri, iar tranzacția a fost estimată la peste 2,4 miliarde de euro, potrivit Jurnalul. Legea 171/2026 autorizează ANRSPS să aloce un buget de aproximativ 2,5 miliarde de euro, iar Consiliul Legislativ a semnalat anterior lipsa de claritate privind sursele de finanțare, potrivit Lumea Politică.
Ce lipsește deocamdată din dezbaterea despre gazele din Neptun Deep.
Sursele consultate nu consemnează, până la această oră, o reacție oficială a ANRSPS, a Ministerului Energiei sau a OMV Petrom la analiza lui Chisăliță. De asemenea, nu am găsit o evaluare independentă care să confirme că preempțiunea a dublat prețul gazelor marfă.
Rămâne neclar și cum ar fi folosite volumele din Neptun Deep achiziționate de stat: Chisăliță ridică exact această întrebare, iar materialele consultate nu includ un răspuns public despre destinația lor, de la rezervă strategică până la industrie.
Diferența dintre prețul din ofertă și cel reglementat pentru gospodării este cifra care leagă criticile expertului de datele publice. Ea nu dovedește, singură, impactul asupra facturilor, dar explică de ce întrebarea „cine plătește” a devenit centrul disputei despre preempțiune.
