Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România lansează trei proiecte strategice de exploatare a mineralelor critice în județele Gorj, Hunedoara și Bihor, marcând revenirea în arena mondială a resurselor rare. Demersul vine după ce ministrul de Externe Oana Țoiu a participat la Washington la reuniunea ministerială dedicată securizării lanțurilor de aprovizionare, alături de reprezentanți din 50 de țări, potrivit TVR Info.
Trei mine strategice pentru independența energetică.
Comisia Europeană a desemnat trei proiecte românești ca fiind strategice: exploatarea de grafit la Baia de Fier în Gorj, cupru la Rovina în Hunedoara și magneziu la Budureasa în Bihor. Aceste proiecte beneficiază de proceduri de autorizare simplificate și birocrație redusă.
„Avem deja trei proiecte strategice desemnate: magneziu, grafit și cupru, aliniate la standardele europene”, a declarat Oana Țoiu după discuțiile de la Washington, potrivit Antena 3 CNN.
Mina de grafit de la Baia de Fier, care a funcționat jumătate de secol până în anii ’90, urmează să fie redeschisă cu o capacitate de producție între 15.000 și 30.000 de tone anuale. Comisia Europeană a aprobat finanțări de aproximativ 200 de milioane de euro pentru extracție și încă 250 de milioane de euro pentru procesare avansată, conform Știrile ProTV.
🗞️ Citește și Acestea
SUA și UE caută alternative la dependența de China.
Reluarea exploatării vine în contextul în care China controlează 86% din producția mondială de pământuri rare, iar SUA și Uniunea Europeană caută urgent alternative. Vicepreședintele american JD Vance a propus la summit crearea unui „bloc comercial între aliați și parteneri” pentru a garanta accesul la minerale critice.
Ștefan Marincea, cercetător la Institutul Geologic Român, a explicat pentru Digi24 că „interesul Statelor Unite este atras de lantanidele și actinidele la care s-ar adăuga scandiu și litiu. Sunt foarte clar tributari importurilor din China care deține hegemonia în acest moment”.
Ambasada SUA la București a anunțat oficial, conform Observer News, că „Statele Unite și țările care au participat la reuniunea ministerială privind mineralele critice, inclusiv România, subliniază că lanțurile de aprovizionare sigure și fiabile sunt esențiale pentru securitatea economică și națională comună”.
România deține jumătate din resursele critice europene.
Din cele 34 de materii prime critice listate de Consiliul UE, România deține cantități reprezentative pentru aproximativ jumătate. Pe lângă grafit, cupru și magneziu, în subsolul țării au fost identificate resurse de uraniu, cobalt, nichel, telur, stibiu, galiu, germaniu, titan, wolfram și bismut.
Compania canadiană Leading Edge Materials a confirmat recent descoperiri semnificative de uraniu, cobalt și nichel în zona Bihor Sud (Valea Leucii). La Roșia Poieni din județul Alba, statul român exploatează deja anual 45.000 de tone de concentrat de cupru, iar prețul cuprului la burse a crescut cu 50% în ultimul an.
Avantaj strategic pentru România.
Poziționarea geografică a României „la intersecția dintre Est și Vest” o transformă într-o „poartă naturală pentru lanțurile de aprovizionare regionale și transatlantice care leagă Europa, Marea Neagră și Asia Centrală”, a subliniat Ambasada României în SUA, potrivit Capital.ro.
Ministrul Țoiu a precizat că la nivelul Guvernului va fi creat un grup de lucru pentru facilitarea investițiilor strategice, iar pe parcursul anului vor fi formulate mai multe propuneri de parteneriate comerciale. „Este extrem de important să transformăm potențialul României în rezultate concrete pentru o economie modernă împreună cu partenerii noștri strategici”, a declarat șefa diplomației române.
Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a reduce importurile extracomunitare cu 30% până în 2030, iar România urmează să joace un rol esențial în această strategie. Reluarea exploatării la Baia de Fier este preconizată pentru finalul lui 2027, marcând începutul unei noi ere pentru industria extractivă românească.
