Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România continuă să dețină poziția de lider negativ al inflației în Uniunea Europeană, cu o rată anuală de 8,6% în decembrie 2025, în condițiile în care Franța înregistrează doar 0,7%, adică de 12 ori mai puțin, conform datelor publicate de Eurostat. După creșterea taxelor implementată de Guvern la începutul anului, românii se confruntă cu cele mai mari scumpiri din UE la alimente, energie și servicii.
Cele mai mici rate de inflație din UE.
Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut ușor în luna decembrie, până la 2,3%, iar România este în continuare țara cu cea mai ridicată inflație, neschimbată față de luna noiembrie. Țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost Cipru (0,1%), Franța (0,7%) și Italia (1,2%), conform Capital.ro.
La polul opus, după România cu 8,6%, se situează Slovacia cu 4,1% și Estonia cu 4%. Diferența imensă între România și țările cu inflație scăzută ilustrează presiunea pe care o resimt consumatorii români asupra puterii de cumpărare.
Comparativ cu situația din noiembrie 2025, rata anuală a inflației a scăzut în 18 state membre, a rămas stabilă în trei țări, inclusiv în România la 8,6%, și a crescut în șase state membre.
🗞️ Citește și Acestea
Datele INS confirmă scumpiri majore.
Institutul Național de Statistică (INS) a raportat că rata anuală a inflației în România a coborât ușor la 9,69% în luna decembrie, de la 9,76% în noiembrie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 11%, mărfurile nealimentare cu 10,48%, iar mărfurile alimentare cu 7,75%, conform Antena 3 CNN.
Cea mai spectaculoasă creștere a fost înregistrată la energia electrică, care s-a scumpit cu peste 60% într-un an, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor. Cafeaua și cacaoa au consemnat un avans anual de 24,67%, iar cartofii au fost singurul produs cu o ieftinire semnificativă de 11%.
În categoria serviciilor, cele mai mari creșteri de prețuri s-au consemnat în cazul biletelor CFR, care s-au majorat cu 24,40%, urmate de serviciile aeriene cu 18,37%, și cele de igienă și cosmetică cu 17,65%. Chiriile au crescut cu 8,63%, asistența medicală cu 13,59%, iar transportul urban și-a majorat tariful cu 13,75%.
Zona euro sub ținta BCE, România departe.
În zona euro, rata anuală a inflației a scăzut în luna decembrie până la 1,9%, sub ținta pe termen mediu vizată de Banca Centrală Europeană (BCE), potrivit Europa Liberă. Instituțiile financiare consideră că stabilitatea prețurilor este atinsă la o rată a inflației anuale de aproximativ 2%.
România se află astfel la o distanță enormă de ținta considerată sănătoasă pentru economie, cu o inflație de aproape de 5 ori mai mare decât nivelul din zona euro. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie-decembrie 2025) față de perioada similară din 2024 a fost de 7,3% pentru România, comparativ cu 2,2% pentru Germania.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 9,6%, de la 8,8% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,7% la sfârșitul lui 2026, comparativ cu 3% în prognoza anterioară, potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Impactul asupra românilor după majorarea taxelor.
Situația devine și mai dificilă pentru români în contextul în care, din 2026, au intrat în vigoare noi taxe și impozite majorate pentru apartamente și mașini. Presiunea fiscală crescută se suprapune peste inflația ridicată, reducând dramatic puterea de cumpărare a populației.
Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), utilizat pentru comparații la nivel european, a fost de 8,6% în decembrie 2025. Rata medie anuală determinată pe baza IAPC a ajuns la 6,8%, confirmând că România se află într-o poziție defavorabilă în raport cu restul Europei.
Economiștii avertizează că lipsa unor măsuri eficiente de control al inflației și deficitul bugetar în creștere limitează capacitatea autorităților de a interveni pentru temperarea scumpirilor. România rămâne astfel campioana negativă a UE la inflație, cu impact direct asupra nivelului de trai al cetățenilor.
