Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România devine verigă esențială într-un joc geopolitic tensionat pentru securitatea energetică a Europei de Est, pe fondul eforturilor Statelor Unite de a face viabil Coridorul Vertical al gazelor. Washingtonul presează pentru contracte pe termen lung și reduceri masive de tarife de tranzit — inclusiv pe teritoriul românesc — în timp ce Uniunea Europeană rămâne ambiguă, potrivit Kathimerini.
Coridorul Vertical reprezintă ruta strategică care ar urma să ducă GNL american din Grecia până în Ucraina, trecând prin România, Bulgaria și Republica Moldova. Deși recunoscut ca proiect de mare importanță geostrategică pentru reducerea dependenței de gazul rusesc până la sfârșitul anului 2027, infrastructura se confruntă cu probleme majore de competitivitate comercială.
Problema competitivității rămâne nesoluționată.
Potrivit Kathimerini, România ar lua în calcul reduceri de până la 75% ale tarifelor de tranzit, față de aproximativ 50% în prezent, pentru a face ruta competitivă în raport cu alternativele din nordul Europei. Aceste reduceri sunt considerate esențiale pentru viabilitatea comercială a proiectului.
Situația este complicată de faptul că, în ciuda reducerilor semnificative ale tarifelor, Coridorul Vertical rămâne încă scump comparativ cu rutele concurente prin Polonia, Croația și țările baltice. Proximitatea geografică a acestor rute face ca taxele de transport să fie mai scăzute, iar traderii aleg ruta cu cel mai mic cost.
🗞️ Citește și Acestea
Întâlnire ministerială la Washington.
Statele Unite organizează o reuniune ministerială la 24 februarie la Washington, la inițiativa trimisului special pentru energie, Joshua Volz. Acesta a declarat la Athens Energy Summit 2026 că „proiectul nu este viabil din punct de vedere comercial, nu va fi viabil în niciun fel”, cerând coordonare între țări, contracte pe termen lung de 25 de ani și un cadru de investiții stabil.
Întâlnirea va avea loc la Casa Albă și va reuni miniștrii din cele șapte țări implicate în proiect, conform informațiilor citate de Kathimerini. Pe agendă se află probleme legate de infrastructură, cum ar fi crearea unei noi unități plutitoare de stocare și regazeificare (FSRU), modernizarea conductelor existente sau chiar construirea unora noi.
Poziția ambiguă a Uniunii Europene.
Un parametru cheie care va determina evoluția proiectului este poziția UE, care, în ciuda deciziei de a pune capăt importurilor de gaze rusești și a includerii Coridorului Vertical în cele opt autostrăzi energetice prioritare, nu oferă niciun sprijin practic. Dimpotrivă, Bruxelles-ul investighează dacă produsele oferite la licitații pentru transportul de gaze prin Coridorul Vertical ar putea reprezenta o încălcare a cadrului de reglementare european.
Piața greacă „vede” în spatele acestor plângeri concurența coridoarelor central-europene prin care gazul ajunge în Ucraina din Germania, Franța și Elveția. Tensiunea geopolitică dintre SUA și Europa complică și mai mult poziția UE, dincolo de concurența internă dintre nordul și sudul continentului.
Implicațiile pentru România.
Pentru România, participarea la Coridorul Vertical înseamnă un rol strategic crescut în regiunea Europei de Sud-Est, dar și o decizie dificilă privind reducerea veniturilor din taxele de tranzit. Între reducerea taxelor la 75% și presiunea Bruxelles-ului pentru conformitatea cu regulamentele europene, Bucureștiul trebuie să găsească un echilibru care să servească atât interesele naționale, cât și cele regionale.
Proiectul devine și mai important în contextul în care Europa caută alternative viabile la gazul rusesc, iar infrastructura energetică se transformă într-un instrument de influență geopolitică între marile puteri.
