Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România pregătește modificări majore ale Codului Penal, introducând pentru prima dată incriminarea explicită a conținutului generat cu inteligență artificială în cazurile de abuz sexual asupra minorilor. Proiectul elimină termenul „pornografie infantilă” și transformă grooming-ul într-o infracțiune distinctă, pe fondul creșterii alarmante a dosarelor DIICOT – de la 218 în 2016 la 2.595 în 2025, conform Digi24.
Inteligența artificială intră explicit în Codul Penal.
Proiectul legislativ vizează reformarea profundă a articolului 374 din Codul Penal, adaptând legislația la realitățile tehnologice contemporane. Printre cele mai importante schimbări se numără incriminarea materialelor create sau manipulate digital prin inteligență artificială, dar și a „manualelor de instrucțiuni” pentru producerea acestor conținuturi.
„Primul pas pe care mi-l asum este inițiativa de modificare a art. 374 Cod penal, care aliniază legislația la realitățile tehnologice contemporane”, a declarat Diana Tușa, deputat PSD și președinta Comisiei speciale pentru combaterea traficului de persoane, conform Agerpres.
De asemenea, legea va diferenția clar între producerea, distribuirea și accesarea materialelor, stabilind sancțiuni proporționale cu gravitatea faptelor. O altă măsură importantă este confiscarea obligatorie a dispozitivelor și a beneficiilor obținute din aceste infracțiuni.
🗞️ Citește și Acestea
Dispare termenul „pornografie infantilă” – schimbare de paradigmă juridică.
Una dintre cele mai semnificative modificări vizează terminologia juridică. Proiectul propune eliminarea sintagmei „pornografie infantilă” și înlocuirea acesteia cu „operațiuni cu materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”, în linie cu standardele internaționale (CSAM).
„Dorim să aducem această infracțiune la nivelul legislației europene, așa cum ne obligă directiva Uniunii Europene din 2011. Aceasta ne cere să schimbăm denumirea în materiale care conțin abuzuri sexuale împotriva minorilor”, a explicat Diana Tușa pentru Radio România Actualități.
Argumentul este clar: aceste materiale nu sunt „conținut”, ci dovezi ale unor abuzuri reale asupra copiilor. Schimbarea de terminologie reflectă mutarea accentului de la obiectul infracțiunii la victimă și la trauma suferită.
Grooming devine infracțiune distinctă, pedepse mai aspre pentru recidiviști.
Proiectul introduce reglementarea explicită a grooming-ului – acțiunea prin care un adult ademeni un minor să producă materiale cu caracter sexual. „Vrem să reglementăm și grooming-ul, care din păcate există, adică acea acțiune a unei persoane de a determina un minor să facă anumite acte, filme, poze prin care să-și expună anumite părți ale corpului”, a precizat Diana Tușa.
Legea introduce și interdicția de a exercita anumite drepturi pentru persoanele condamnate, măsură care nu exista anterior în legislație. De asemenea, se prevăd pedepse mai aspre pentru infracțiunile grave și pentru recidivă, iar confiscarea dispozitivelor devine obligatorie.
Cifre alarmante justifică urgența reformei.
Datele oficiale arată o escaladare accelerată a fenomenului. Numărul cazurilor a crescut cu 12,8% într-un singur an, iar dosarele DIICOT au explodat – de la 218 în 2016 la 2.595 în 2025. În paralel, peste 36.000 de rapoarte privind materiale suspecte de abuz sexual asupra minorilor au fost transmise autorităților române într-un singur an.
„În contextul exploziei numărului de cazuri, prioritatea noastră ca legiuitori este protejarea copiilor”, a subliniat Diana Tușa. Autoritățile vorbesc despre o diversificare a metodelor: de la distribuirea în grupuri închise, la șantaj, manipulare și, tot mai des, conținut generat artificial.
Platformele online, următoarea țintă a legislației.
Pe lângă modificările din Codul Penal, autoritățile analizează și responsabilizarea platformelor digitale. Direcția este clară: site-urile și platformele care intermediază astfel de conținuturi ar putea fi obligate să aibă un rol activ în prevenirea și raportarea abuzurilor.
„Vom analiza modalitatea în care putem obliga site-urile și platformele online să își asume responsabilitatea protejării copiilor”, a transmis Diana Tușa. Proiectul urmărește implicarea ANCOM și CNA în depistarea, urmărirea și blocarea căilor de difuzare a materialelor ilicite.
Parteneriat cu SUA și Centru Național pentru combaterea abuzului online.
Proiectul a fost elaborat în colaborare cu instituții ale statului și organizații internaționale, în cadrul unui parteneriat cu Statele Unite pentru combaterea traficului de minori. Acesta include dezvoltarea unui Centru Național pentru combaterea abuzului sexual online și programe de formare pentru procurori și polițiști specializați.
Inițiativa legislativă urmează să fie dezbătută în comisiile parlamentare, cu implicarea reprezentanților instituțiilor publice și ai asociațiilor din domeniu. Diana Tușa a solicitat colegilor să formuleze propuneri pentru îmbunătățirea textului, iar proiectul ar putea intra în procedură de vot în următoarele luni.
