Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Comisia Europeană a emis joi, 4 iunie 2026, un pachet de avertismente grave față de România în patru domenii distincte, potrivit Economica.net. Statul român are la dispoziție, în cele mai multe cazuri, doar două luni pentru a remedia situația, altfel Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate fi sesizată și POT fi impuse sancțiuni financiare.
Eficiența energetică, domeniul cu cel mai grav avertisment
România și Ungaria sunt singurele state membre care nu au transpus deloc în legislația națională Directiva revizuită privind eficiența energetică, adoptată în 2023. Termenul-limită pentru implementare fusese 11 octombrie 2025.
Comisia Europeană a emis acum avize motivate, ultimul pas înainte de sesizarea Curții de Justiție a UE. Directiva introduce obiective ambițioase privind reducerea consumului de energie, renovarea clădirilor publice și combaterea sărăciei energetice.
Cele două state au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a finaliza transpunerea. În caz contrar, CE poate solicita impunerea de sancțiuni financiare, conform datelor Agerpres.
România, singurul stat care nu a actualizat evaluarea privind cogenerarea
Un al doilea aviz motivat vizează un dosar mai vechi: România este singurul stat membru care nu a transmis Comisiei o evaluare actualizată privind cogenerarea de înaltă eficiență, evaluare care trebuia depusă până la 31 decembrie 2020.
Procedura de infringement în acest dosar a debutat în ianuarie 2023, când CE a trimis o scrisoare de punere în întârziere. La șase ani de la termenul inițial, situația nu a fost remediată.
Transportul de marfă și criptoactivele, alte două dosare
Comisia a deschis totodată o procedură împotriva Belgiei, Croației, României, Slovaciei și Suediei pentru netranspunerea corectă a normelor privind vehiculele de marfă închiriate la nivel transfrontalier.
Un al patrulea dosar vizează România și Polonia, care nu au transpus la timp modificările introduse de Regulamentul MiCA privind criptoactivele, cu termen-limită la 30 decembrie 2024, nici nu au finalizat cadrul sancționator până la 30 iunie 2025.
Ce înseamnă în practică
Procedurile de infringement nu sunt imediate, dar sancțiunile financiare pot fi substanțiale, calculate în funcție de gravitatea nerespectării legislației și de durata încălcării.
Context important: România se află deja sub procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene, iar un eventual litigiu la Curtea de Justiție a UE ar adăuga presiune suplimentară pe un buget aflat sub constrângeri severe.
Toate cele patru dosare ilustrează o problemă structurală: capacitatea administrativă limitată a statului român de a implementa în termen legislația europeană, chiar și atunci când termenele sunt cunoscute cu ani înainte.
Comisia acordă un termen de două luni pentru răspuns, după care va decide dacă sesizează CJUE.






















