Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România a transmis oficial cea de-a cincea cerere de plată PNRR, un pachet în valoare totală de 2,84 miliarde de euro, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, potrivit Digi24. Documentația a fost transmisă oficial Comisiei Europene vineri seară, iar oficialul precizează că țara noastră mai are de depus o singură cerere în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
„Ieri seară, la ora 20:00, România a depus oficial cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde Euro”, a scris Pîslaru pe Facebook.
75 de ținte și jaloane, incluse în noua cerere de plată
Cererea de plată numărul 5 (CP5) cuprinde 75 de ținte și jaloane asumate de România prin PNRR, dintre care 21 sunt reforme, iar 54 sunt investiții. Din suma totală solicitată, 1,65 miliarde de euro reprezintă bani europeni nerambursabili, sub formă de granturi, iar 433 de milioane de euro provin din componenta de împrumut, conform G4Media.
Ministrul afirmă că, prin depunerea acestei cereri, nivelul absorbției pe componenta de granturi urcă la 78%, față de 47% în momentul în care și-a preluat mandatul, anul trecut.
🗞️ Citește și Acestea
„Cu această depunere, ajungem la 78% absorbție pe partea de granturi. Când am preluat mandatul, anul trecut, eram la 47% — acumulat în 4 ani și jumătate”, a afirmat Pîslaru.
Pîslaru: „Am adăugat 31 de puncte procentuale”
Ministrul pune avansul absorbției pe seama evoluției înregistrate în puțin peste un an de guvernare și susține că România a reușit, în același timp, să păstreze integral suma alocată prin granturile PNRR.
„În puțin peste un an, sub guvernul Bolojan, am adăugat 31 puncte procentuale și am păstrat integral alocarea de 13,57 miliarde Euro pe granturi”, a scris ministrul, potrivit Antena3 CNN.
📊 PNRR în cifre
- 2,84 miliarde de euro: valoarea cererii de plată numărul 5
- 75 de ținte și jaloane: 21 de reforme și 54 de investiții incluse în CP5
- 78%: gradul de absorbție a granturilor PNRR după depunerea CP5
- 13,57 miliarde de euro: alocarea totală de granturi păstrată integral de România
- 2,58 miliarde de euro: valoarea granturilor din ultima cerere de plată, CP6
România mai are o singură cerere de plată din PNRR
Odată cu transmiterea cererii numărul 5, România intră în ultima etapă a solicitărilor de plată prevăzute prin PNRR. Mai rămâne cererea numărul 6, care va cuprinde 2,58 miliarde de euro din granturi și alte 1,76 miliarde de euro din împrumuturi, aceasta fiind cererea finală prevăzută în plan.
După aprobarea cererii numărul 5 de către Comisia Europeană, valoarea granturilor PNRR atrase de România ar urma să ajungă la aproximativ 10,6 miliarde de euro, raportat la o alocare totală de 13,57 miliarde de euro pentru componenta de granturi.
Procesul de evaluare a cererilor de plată de către Comisia Europeană durează, de regulă, câteva luni, timp în care instituțiile europene verifică îndeplinirea efectivă a țintelor și jaloanelor asumate de România. Cererea numărul 4, aprobată anterior, a fost până acum cea mai mare validată pentru țara noastră, iar Pîslaru estimase, cu o zi înainte de depunere, că CP5 va fi una „curată”, fără respingeri majore din partea Bruxelles-ului.
În mesajul publicat sâmbătă, ministrul a răspuns și criticilor legate de ritmul în care România a implementat PNRR, subliniind dificultatea reformelor asumate.
„În politica noastră, e ușor să dărâmi, să critici, să arunci cu injurii. E greu însă să construiești și să muncești onest pentru binele țării tale”, a transmis Pîslaru.
Depunerea ultimei cereri de plată, CP6, ar urma să marcheze finalul implementării componentei de granturi și împrumuturi a PNRR, plan pe care România îl derulează din 2021 și care are termen final de implementare în vara anului 2026.
Ce înseamnă pentru bugetul de investiții al României
Fondurile atrase prin cererile de plată succesive din PNRR finanțează, printre altele, proiecte de infrastructură rutieră și feroviară, digitalizare în administrația publică, tranziția energetică și reforme în educație și sănătate. Un grad de absorbție de 78% din granturi, la doar câteva luni de la depunerea celei de-a cincea cereri, plasează România peste ritmul avut în primii ani de implementare a planului, când progresul fusese considerat unul lent de instituțiile europene.
Aprobarea CP5 de către Comisia Europeană nu este automată: instituția verifică, de regulă timp de câteva luni, dacă cele 75 de ținte și jaloane asumate au fost efectiv îndeplinite, înainte de a vira sumele solicitate către bugetul de stat. Un eventual refuz parțial ar putea diminua suma finală primită de România, așa cum s-a întâmplat, la o scară mai mică, în cazul altor state membre.
