Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele rus Vladimir Putin le-ar fi transmis unor comandanți militari și înalți oficiali ruși, în cadrul unei reuniuni secrete de la finalul anului 2025, că obiectivul Moscovei pentru 2026 este „prăbușirea NATO și a Uniunii Europene din interior”, potrivit unei investigații ample publicate de The New York Times și preluate de Digi24. Informațiile provin de la oficiali din serviciile de informații occidentale, familiarizați cu întâlnirea de la Kremlin.
Obiectivul lui Putin pentru 2026
Potrivit sursei citate, sarcina transmisă serviciilor secrete și armatei ruse pentru 2026 se realizează pe cel puțin două direcții. Prima vizează testarea directă a coeziunii NATO, prin acțiuni menite să verifice hotărârea statelor membre de a se apăra reciproc. Serviciile americane de informații estimează că, începând din toamna acestui an, Putin ar putea încerca să dividă alianța printr-un atac limitat asupra unui stat membru.
A doua direcție, considerată prioritară în strategia Kremlinului, este destabilizarea Republicii Moldova. Sursele NYT susțin că Moscova urmărește mai întâi subordonarea Ucrainei și, ulterior, preluarea controlului asupra statului vecin României, considerat un potențial punct de sprijin pentru operațiuni atât împotriva Ucrainei, cât și a Uniunii Europene.
Cum a acționat Rusia în Republica Moldova
Investigația descrie amploarea operațiunilor desfășurate de Rusia pentru a influența alegerile parlamentare moldovene din septembrie 2025 și pentru a împiedica menținerea la putere a guvernării proeuropene. Potrivit Digi24, acțiunile au inclus campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, cumpărarea voturilor și finanțarea unor rețele locale.
🗞️ Citește și Acestea
O componentă a operațiunii ar fi implicat preoți ortodocși moldoveni, aduși în Rusia și înarmați cu carduri emise de banca rusă Promsvyazbank, unii dintre ei urmând să primească aproximativ 1.000 de dolari pentru a-și convinge enoriașii să se opună integrării europene.
Operațiunea ar fi avut și o componentă paramilitară. În vara anului 2025, în Serbia a fost organizată o tabără în care participanții, majoritatea cetățeni moldoveni, ar fi fost instruiți să folosească arme, să străpungă cordoane ale poliției și să incendieze clădiri, în schimbul a câte 400 de dolari pentru cursuri de trei-patru zile. Tabere similare ar fi funcționat în Bosnia și în apropierea Moscovei, iar instructorii ar fi avut legături cu serviciul rus de informații militare GRU.
Procurorii moldoveni au afirmat că peste 100 de tineri din Republica Moldova au participat la pregătiri în Rusia, unde ar fi învățat inclusiv să fabrice dispozitive incendiare și explozive improvizate.
„Cap de pod” împotriva UE.
Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Stanislav Secrieru, a afirmat că Moscova încearcă să transforme Republica Moldova într-un „cap de pod” pentru activități ostile atât împotriva Ucrainei, cât și împotriva Uniunii Europene, potrivit Ziare.com. Autoritățile de la Chișinău au reacționat înaintea alegerilor prin sute de percheziții și reținerea unor persoane suspectate că participaseră la aceste tabere.
Partidul proeuropean al președintei Maia Sandu a reușit în cele din urmă să își păstreze majoritatea parlamentară. „Am câștigat bătălia, dar nu am câștigat războiul”, a declarat pentru NYT Mihai Lupașcu, directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică din Republica Moldova.
NYT subliniază că informațiile privind obiectivele strategice stabilite de Putin provin de la oficiali din două țări familiarizați cu reuniunea de la sfârșitul anului 2025 și nu dintr-un document oficial făcut public de Kremlin. Moscova a respins în mod repetat acuzațiile privind interferența în alegerile din Republica Moldova.
Ce înseamnă miza Republicii Moldova pentru România
Republica Moldova se află la granița estică a României, stat membru NATO și UE, iar pe teritoriul ei se află regiunea separatistă Transnistria, unde sunt staționate trupe rusești. O eventuală schimbare de orientare politică la Chișinău ar afecta direct mediul de securitate din vecinătatea imediată a României.
Dintr-o perspectivă hibridă, Moscova nu ar avea neapărat nevoie de o invazie militară pentru a-și atinge obiectivele. Un guvern favorabil Kremlinului sau un stat divizat și paralizat politic ar putea servi acelorași scopuri strategice, fără costurile unei operațiuni armate de amploare.
Investigația NYT vine în contextul în care oficialii occidentali avertizează constant asupra intențiilor Rusiei de a testa limitele Alianței Nord-Atlantice. Rămâne de văzut cum vor răspunde NATO și Uniunea Europeană la aceste evaluări ale serviciilor de informații occidentale.
