Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România se află în mijlocul unor consultări strategice privind invitația Franței de a discuta despre extinderea umbrelei nucleare franceze, o decizie care ar putea reconfigura arhitectura de securitate a țării. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a confirmat marți că România a primit invitația pentru discuții, conform Digi24. „România este una dintre țările care au fost invitate la această discuție”, a declarat Țoiu în Polonia.
Decizia finală va fi luată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar divergențele de opinie dintre reprezentanții coaliției de guvernare și ai Opoziției reflectă complexitatea acestui dosar strategic.
Propunerea lui Macron și poziția României.
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat luni o schimbare radicală a doctrinei nucleare franceze, declarând că „o creștere a arsenalului nostru este indispensabilă”, potrivit Antena 3 CNN. Din grupul statelor care ar putea beneficia de protecția nucleară franceză fac parte Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Danemarca, Suedia și Grecia. România nu a fost enumerată direct de Macron.
Surse oficiale de la Palatul Cotroceni au declarat pentru Antena 3 CNN că „discuția este una mai veche în interiorul NATO, iar România a participat la toate discuțiile tehnice pe subiect”. Autoritățile române adoptă o poziție prudentă, având în vedere că decizia „implică și avantaje dar și riscuri”.
🗞️ Citește și Acestea
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat că avioanele pe care România le utilizează în acest moment nu au capacitate să transporte și să încarce o astfel de încărcătură nucleară. „O prezență de natura asta pe teritoriul României poate fi interpretată și ca o măsură de descurajare, și ca o atragere a țintei”, a avertizat Miruță la Antena 3 CNN.
Coaliția susține participarea la discuții.
Reprezentanții partidelor de la guvernare au exprimat deschidere față de această invitație strategică, subliniind importanța participării României la mesa negocierilor.
Mihai Fifor, fost ministru al Apărării și deputat PSD, a declarat pentru StiriPeSurse.ro că „România trebuie să fie la masa acestei discuții, dacă am fost invitați să participăm”. Fifor a subliniat că propunerea Franței este „foarte interesantă”, dar a avertizat că „sunt chestiuni de detaliu care trebuie foarte-foarte bine analizate”.
Social-democratul a precizat că este esențial să se clarifice dacă discutăm despre o relație bilaterală sau sub umbrela NATO. „Dacă discutăm despre capacități NATO, trebuie marșat fără niciun fel de dubiu”, a spus Fifor.
Alexandru Muraru, deputat PNL și președinte al Comisiei pentru controlul SIE, a afirmat că „sunt de acord cu ideea ca România să ia parte la aceste discuții și privesc cu deschidere posibilitatea de a ne afla sub o astfel de umbrelă de securitate extinsă”. Muraru a subliniat că „garanțiile nucleare reprezintă nivelul suprem de descurajare împotriva oricărei agresiuni externe”.
Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat că dacă experții în securitate și CSAT sunt de părere că acest lucru ar contribui la siguranța României, „nu cred că ar fi o problemă”. El a precizat că Franța este singura putere nucleară din Europa continentală, în cadrul NATO.
Opoziția avertizează asupra riscurilor.
Reprezentanții AUR și ai deputaților neafiliați au adoptat o poziție critică, subliniind riscurile și costurile unei asemenea decizii strategice.
Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, a pus sub semnul întrebării claritatea strategică a României. „Care sunt costurile unei asemenea operațiuni? Au România și Franța posibilitatea să asigure costurile unei asemenea apartenențe?”, a întrebat Dungaciu.
El a avertizat că „România nu poate să facă, nu are nici bugetele, nici deficitele necesare unei asemenea operațiuni”. Dungaciu a criticat ambiguitatea poziției României, susținând că ea provine din „lipsa de poziție în ceea ce privește postura strategică a României”.
Dumitru Coarnă, deputat neafiliat, intrat în Parlament pe listele SOS, a adoptat o poziție fermă împotriva schimbării actualului parteneriat strategic. „Noi avem o protecție nucleară sub umbrela Statelor Unite. Cui folosește că aducem noi capabilitate nucleară în România?”, a întrebat Coarnă.
El a avertizat că „dacă încercăm și creăm o breșă și mergem către Franța, e clar că s-ar putea să pierdem protecția din zona Statelor Unite”. Coarnă a subliniat necesitatea de a rămâne ancorați în zona de protecție americană, invocând lecțiile istoriei.
Implicații strategice și decizia finală.
Mircea Geoană, fostul secretar general adjunct al NATO, a caracterizat decizia lui Macron drept „o schimbare de doctrină foarte importantă”, conform Antena 3 CNN. El a precizat că „decizia României nu e dacă răspunde ‘da’, ci dacă intrăm în acest tip de exercițiu cu NATO și cu Franța”.
Printre avantajele evidențiate de oficialii români se numără consolidarea efectului de descurajare în contextul securității regionale. Pe de altă parte, un dezavantaj major ar fi faptul că decizia privind utilizarea armelor nucleare ar aparține Franței, nu României.
În prezent, România beneficiază de protecția nucleară a SUA prin angajamentele asumate în cadrul NATO. Franța și Regatul Unit sunt singurele două puteri nucleare ale Europei, arsenalul francez fiind atât aerian, cât și maritim, cu cel puțin un submarin care patrulează mările în permanență.
Următoarele săptămâni vor fi decisive pentru poziția României, decizia urmând să fie luată după consultări ample în CSAT și cu partenerii strategici ai țării.
