Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, se află în centrul unei controverse după ce a convocat duminică seară o celulă de criză și a pus în alertă șapte spitale din București pentru un avion HiSky depresurizat care a aterizat în siguranță. Asociația Companiilor Aeriene Românești a criticat dur comunicarea ministerului, iar Rogobete a răspuns ferm: „A spune că am creat panică este complet absurd”.
Un avion Airbus A320 al companiei HiSky, pe ruta București-Hurghada, cu 180 de pasageri și 6 membri ai echipajului la bord, a declarat urgență duminică seară după activarea unui senzor de presurizare și s-a întors pe Aeroportul Internațional Henri Coandă, conform StiriPeSurse.ro. Aeronava a aterizat în siguranță la ora 21:50, după ce a survolat aproximativ o oră pentru consumul de carburant.
Celulă de criză și mobilizare masivă de resurse.
În timp ce avionul se afla încă în aer, ministrul Sănătății a anunțat pe Facebook că a „convocat la Ministerul Sănătății o celulă de criză cu principalele spitale de urgență din București”. În postarea sa, Rogobete a nominalizat Serviciul de Ambulanță București-Ilfov și șapte spitale: Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca), Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni, Spitalul Universitar de Urgență Elias, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila și Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică.
Comunicarea ministerului, făcută în stil „breaking news” pe Facebook, a generat controverse imediate. Potrivit HotNews.ro, Asociația Companiilor Aeriene Românești, unde HiSky și Tarom sunt membre, a emis un comunicat dur: „Considerăm inacceptabil ca un reprezentant al Guvernului să posteze mesaje de tip «breaking news» prin care să inventarieze numărul de ambulanțe și unități de terapie intensivă pregătite, sugerând iminența unui dezastru”.
🗞️ Citește și Acestea
„Să aștept ce?” – Răspunsul ferm al ministrului.
Într-o postare amplă pe Facebook, Alexandru Rogobete a răspuns criticilor într-un ton direct: „Văd că lucrurile se încing și apar tot felul de comentarii: că de ce am reacționat, că de ce am vorbit, că de ce nu am așteptat. Să aștept ce?”, conform Antena3.ro.
Ministrul a explicat că a fost informat inițial despre o posibilă depresurizare și despre faptul că aeronava trebuia să survoleze pentru a-și reduce greutatea înainte de aterizare. „În acel moment nu existau alte date certe. Se știa doar că aeronava trebuie să survoleze pentru a-și reduce greutatea înainte de aterizare. A făcut acest lucru aproximativ 40-45 de minute și, din fericire, a aterizat în siguranță”, a precizat Rogobete.
Argumentul central al ministrului se bazează pe principiul prevenției: „Rolul meu, ca ministru al Sănătății, nu este să reacționez după ce se întâmplă ceva grav. Rolul meu este să fiu pregătit înainte”. El a subliniat că, într-un scenariu negativ, „vorbeam despre posibilitatea unor victime multiple. Iar victimele multiple nu se tratează pe pistă. Se tratează în spitale”.
Spitale ocupate la peste 90% – Justificarea mobilizării.
Rogobete a insistat asupra presiunii existente în sistemul medical: „Spitale care, în acest moment, funcționează cu un grad de ocupare de peste 90%. Asta înseamnă organizare și coordonare din timp, nu improvizație”. El a argumentat că, chiar și în cazul unei aterizări în siguranță, „puteau exista pasageri cu hipoxie, atacuri de panică sau alte probleme medicale care necesitau spitalizare. Și pentru asta trebuia să fim pregătiți”.
Ministrul a respins ferm acuzațiile că ar fi creat panică: „A spune că am creat panică pentru că am informat public și am pus sistemul în alertă este complet absurd. Informarea înseamnă transparență. Iar transparența, într-o situație potențial critică, înseamnă încredere”.
Critici din industria aviației: „Induce panică nejustificată”.
Asociația Companiilor Aeriene Românești a avut o reacție dură, acuzând că abordarea ministerului „induce panică nejustificată în rândul familiilor celor 180 de pasageri” și „denigrează fără temei operatorii aerieni români, companii care generează sute de milioane de euro în economie și operează la cele mai înalte standarde EASA”.
Organizația a mai precizat că acest tip de comunicare „erodează încrederea în aviația civilă, un domeniu unde siguranța se măsoară în proceduri matematice, nu în numărul de girofaruri postate pe Facebook”. Asociația a solicitat ca „Ministerul Sănătății și alte instituții fără expertiză în aviație să lase comunicarea tehnică în sarcina specialiștilor din Ministerul Transporturilor și Investițiilor, Autorității Aeronautice Civile Române, ROMATSA sau a entităților de profil”.
Coordonare interinstituțională și asumarea deciziei.
Ministrul Sănătății a detaliat procesul de coordonare: „Am convocat spitalele de urgență din București într-o celulă de criză. Le-am informat, le-am pus în alertă și am asigurat coordonarea necesară. Am menținut legătura directă cu Aeroportul București, Ministerul Transporturilor și Departamentul pentru Situații de Urgență. Asta înseamnă responsabilitate”.
În încheierea postării sale, Rogobete și-a asumat public decizia: „Îmi asum decizia de a reacționa prompt. Îmi asum decizia de a comunica. Pentru că prevenția și pregătirea nu sunt motive de scuză, sunt obligații. Este dezamăgitor ca, atunci când îți faci treaba la timp, să fii acuzat că ți-ai făcut treaba. Eu aleg să fiu pregătit. De fiecare dată”.
Cazul ridică întrebări mai largi despre echilibrul dintre transparență publică și comunicare responsabilă în situații de criză potențială, precum și despre responsabilitățile și limitele comunicării instituționale în domenii tehnice specializate precum aviația civilă. Dezbaterea continuă în spațiul public, cu opinii împărțite între cei care apreciază pregătirea preventivă și cei care consideră că reacția a fost disproporționată față de gravitatea reală a incidentului.
