Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) cere publicarea documentelor și a calculelor din spatele noii legi a salarizării, după ce doar aproximativ 55% dintre instituțiile obligate au raportat date salariale, potrivit Cotidianul.
Reacția sindicatului, relatată și de Realitatea.NET, vine după un răspuns al Ministerului Muncii către Cotidianul. SAALG cere și o verificare independentă a fundamentării reformei salarizării și susține că, dacă decidenții au cunoscut deficiențele și au prezentat drept certe concluzii neverificate, ar trebui stabilită răspunderea politică.
Ce arată datele Ministerului Muncii despre reforma salarizării
Pentru raportarea aferentă anului 2025, au transmis informații salariale 7.435 dintre cele 13.465 de instituții vizate, arată răspunsul ministerului. Diferența este de 6.030 de raportări lipsă, potrivit Mediafax, cifră pe care sindicatul o invocă direct.
Datele raportate privesc 697.566 de angajați. Ministerul Muncii a admis că informațiile introduse în baza de date POT conține și erori.
Procentul de aproximativ 55% se referă la numărul instituțiilor care au raportat, nu la proporția totală a bugetarilor acoperiți de date. Distincția este importantă: sursa nu spune câți dintre angajații din sistem sunt reprezentați de cei 697.566 și nu oferă un total pentru comparație.
🗞️ Citește și Acestea
Ce întreabă SAALG despre calculele reformei
Pe fondul dezbaterii despre reforma salarizării, sindicatul întreabă cum a fost calculat impactul asupra fiecărei categorii profesionale în condițiile în care mii de instituții nu au furnizat date. Alte întrebări privesc modul în care au fost identificate și măsurate inechitățile, cum au fost verificate consecințele schimbării coeficienților, sporurilor și mecanismelor de salarizare și prin ce procedură au fost completate informațiile lipsă.
SAALG mai întreabă cine și-a pus semnătura pe corectitudinea rezultatului. Comunicatul folosește un ton ironic la adresa Guvernului, dar cererea de fond este formulată ca o cerință de transparență.
Sindicatul extinde întrebările la negocierile cu Comisia Europeană privind reforma și anvelopa bugetară necesară aplicării ei. Cere să se precizeze ce date, simulări și estimări au fost trimise la Bruxelles, cine le-a validat și dacă reprezentanții Comisiei au fost informați despre gradul de completare a bazei de date.
Dacă Guvernul a avut o bază alternativă, completă și verificată, trebuie să publice metodologia, susține SAALG. Dacă a negociat cu informații incomplete și fără corecții documentate, sindicatul vorbește despre o iresponsabilitate politică majoră, cu consecințe asupra credibilității României.
Ce cere concret sindicatul
Lista de solicitări include publicarea documentelor de fundamentare și a simulărilor folosite pentru proiect, a surselor de date și a gradului de acoperire pentru fiecare familie ocupațională, precum și explicarea procedurilor de verificare a informațiilor.
SAALG cere și publicarea documentelor transmise Comisiei Europene și a observațiilor primite de la aceasta, cu respectarea informațiilor confidențiale potrivit legii. Mai cere identificarea persoanelor care au validat calculele și mandatele de negociere, plus o verificare independentă, ale cărei rezultate să fie prezentate partenerilor sociali înainte de adoptarea unor noi soluții.
Președintele SAALG, Noni-Emil Iordache, a spus că angajații din sectorul public trebuie să poată verifica modul în care au fost calculate modificările propuse. Formula lui de încheiere a fost: „Domnilor guvernanți, publicați calculele!”
Miza PNRR a reformei salarizării
Reforma salarizării a fost prezentată în cursul acestui an drept una dintre reformele importante asumate prin PNRR, printr-o nouă lege, cu grile și coeficienți pentru diferite familii ocupaționale. Reforma este legată public și de un jalon PNRR cu o miză financiară de 770 de milioane de euro.
Costul legii este contestat și din alt unghi. Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor și deputat PSD, a publicat calcule potrivit cărora legea ar costa statul aproximativ 2 miliarde de euro, față de un beneficiu de 770 de milioane de euro din PNRR, potrivit Mediafax. Cifrele îi aparțin lui Câciu, iar materialele consultate nu conțin o evaluare oficială a costului.
SAALG amintește că a cerut anterior acces la datele privind fundamentarea anvelopei salariale. La una dintre solicitările din luna mai, spune sindicatul, Cancelaria prim-ministrului le-ar fi recomandat reprezentanților să se uite în oglindă.
În materialele consultate nu apare o reacție a Guvernului sau a Ministerului Muncii la cererile SAALG și nici o explicație oficială pentru lipsa raportărilor din partea a peste 6.000 de instituții.
Între cifra de 55%, care măsoară instituții, nu angajați, și miza de 770 de milioane de euro a reformei salarizării, sindicatul cere ca Guvernul să arate cum a completat golurile din date. Până atunci, singurul lucru confirmat oficial este raportarea, cu erori posibile, a 7.435 de instituții.
