Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Cele zece bănci din panelul ROBOR sancționate de Consiliul Concurenței au la dispoziție 60 de zile pentru a propune modificarea mecanismului de cotare, în condițiile în care amenzile însumează aproximativ 3,7 miliarde de lei, potrivit Profit.ro.
Băncile nu au însă o imagine clară asupra schimbărilor concrete pe care autoritatea le așteaptă, notează Cotidianul, care citează sursele Profit.ro. Consiliul Concurenței a transmis băncilor deciziile motivate prin care au fost aplicate sancțiunile, în urma investigației privind comportamentul instituțiilor de credit pe piața monetară și formarea cotațiilor.
Ce reproșează Consiliul Concurenței mecanismului de cotare
Problema, în viziunea autorității, este intervalul de 15 minute dinaintea orei 11:00. Reglementările Băncii Naționale a României obligă instituțiile de credit să publice permanent cotațiile de pe piața monetară, adică dobânzile la care atrag și plasează depozite pentru diferite scadențe. Cotațiile apar pe paginile băncilor din sistemul Refinitiv, inclusiv în cele 15 minute dinaintea orei 11:00, când sunt stabilite referințele ROBID și ROBOR.
Consiliul Concurenței apreciază că această transparență le permite băncilor să vadă în timp real cotațiile celorlalte instituții și să își ajusteze succesiv propriile valori. Există astfel posibilitatea unei influențări reciproce a dobânzilor, în defavoarea clienților.
🗞️ Citește și Acestea
Pentru fiecare scadență, ultima cotație publicată de fiecare bancă înainte de ora 11:00 este preluată de Refinitiv. Se elimină cele mai ridicate și cele mai reduse valori, iar din cele opt cotații rămase se calculează media care devine ROBID, respectiv ROBOR. Indicele este publicat zilnic de Refinitiv și de BNR.
De ce schimbarea nu depinde doar de bănci
Mecanismul de calcul al indicelui este stabilit printr-un regulament elaborat de ACI România (Asociația Piețelor Financiare) și agreat de Banca Națională, potrivit Business24. Transparența cotațiilor nu este o practică aleasă voluntar de bănci, ci rezultă inclusiv din reglementările BNR.
O schimbare substanțială a modului în care sunt afișate cotațiile înaintea calculării indicelui ar putea necesita, prin urmare, o intervenție asupra cadrului stabilit de banca centrală. Sursa nu spune dacă BNR a comentat decizia sau dacă a fost consultată în privința schimbărilor.
Creditele în lei legate de indice: ce se știe
Indicele nu este doar o referință pentru piața monetară interbancară. El este utilizat în continuare pentru numeroase credite în lei cu dobândă variabilă, iar cele mai frecvente scadențe sunt cele la o lună, la trei luni și la șase luni, în funcție de contractul de credit.
Din 2019, pentru noile credite acordate consumatorilor, indicele de referință este IRCC. Acesta este calculat pe baza dobânzilor efective ale tranzacțiilor interbancare și este publicat ca medie trimestrială.
Sursa nu spune cum ar putea afecta modificările mecanismului ratele plătite de cei care au credite legate de acest indice. Este o absență de informație, nu o concluzie, iar orice estimare pentru clienți ar fi o presupunere.
Prognozele economiștilor: a doua miză a deciziei
Decizia ar conține și o măsură cu efecte asupra departamentelor de analiză ale băncilor. Instituțiilor din panel ar urma să le fie restricționată publicarea prognozelor macroeconomice, potrivit surselor citate de Profit.ro. Măsura apărea și într-o variantă anterioară a raportului Consiliului Concurenței, transmisă băncilor înaintea deciziei finale.
Autoritatea ar fi considerat problematice inclusiv analizele distribuite doar clienților unei bănci, din cauza posibilității ca ele să ajungă ulterior la alte bănci. Argumentul este că prognozele economice POT funcționa ca semnale de preț între participanții la piață. Unele estimări vizează direct evoluția indicelui la trei luni, altele inflația, dobânda-cheie, creșterea economică sau cursul de schimb.
Ideea ridică întrebări. Prognozele nu sunt certitudini, sunt frecvent revizuite, iar publicarea lor este o practică obișnuită la nivel internațional, inclusiv în piețe în care băncile participă la stabilirea unor indici de referință. ING Bank a suspendat temporar publicarea analizelor despre economia României după decizia Consiliului Concurenței și a reluat recent distribuirea rapoartelor economice.
Informațiile despre restricția prognozelor provin din surse nenominalizate și nu au fost confirmate oficial în materialele consultate. Nici băncile sancționate, nici BNR sau Consiliul Concurenței nu apar cu declarații publice pe această temă.
În următoarele 60 de zile, băncile trebuie să găsească o formulă care să răspundă cerințelor autorității, în condițiile în care actualul mecanism funcționează pe reguli acceptate și de BNR. Decizia deschide astfel două dispute distincte: cum poate fi construit un indice suficient de transparent, fără ca băncile să își influențeze reciproc cotațiile, și până unde poate autoritatea de concurență să restrângă comunicarea publică a analizelor bancare.
