Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus pe 29 septembrie că adoptarea euro depinde de echilibrele macroeconomice, la o zi după ce viceguvernatorul Cosmin Marinescu a anunțat că deficitul public scade spre circa 6% din PIB pe întregul an, potrivit News.ro.
Declarațiile, făcute la evenimente diferite și relatate în cazul lui Isărescu de HotNews, conturează același mesaj: consolidarea fiscală și credibilitatea sunt condițiile unei creșteri sustenabile. Niciunul dintre cei doi oficiali nu a comentat, în declarațiile redate, Guvernul Mureșan sau votul din Parlament.
Cosmin Marinescu: deficitul scade, inflația a coborât spre 6%
Marinescu a vorbit la European Distressed Investing and Asset Based Lending Summit, găzduit de BNR și organizat de Turnaround Management Association (TMA) România, care împlinește 15 ani de la înființare. El a spus că economia trece printr-o reechilibrare necesară, „de fapt un turnaround economic mai amplu”, în care modelul bazat pe consum și deficite publice cedează locul unuia în care investițiile și capitalul privat au un rol mai mare.
Creșterea PIB a fost sub 1% în 2024 și 2025 și a rămas slabă și în acest an, a spus viceguvernatorul. Inflația a scăzut semnificativ pe parcursul verii, de la peste 10% la circa 6%, iar deficitul public se reduce, în concordanță cu atingerea unui deficit de circa 6% din PIB pe întregul an.
Consolidarea fiscală și utilizarea eficientă a fondurilor europene sunt esențiale, a mai spus Marinescu. O conduită fiscală prudentă permite politicii monetare să protejeze stabilitatea prețurilor și să ofere predictibilitate economică.
🗞️ Citește și Acestea
Datoria pe termen scurt și restructurarea timpurie
Marinescu a avertizat că firmele cu capital propriu mai solid pot absorbi șocurile, dar că atunci când prea multe companii se bazează pe datorii pe termen scurt sau pe credit comercial, transmisia politicii monetare devine neuniformă între firme și de-a lungul ciclurilor.
Din acest motiv, a spus el, sunt importante procedurile de insolvență eficiente, cadrele transparente pentru garanții și finanțarea diversificată. Restructurarea timpurie păstrează afacerile viabile, iar scopul nu este prevenirea eșecului cu orice preț, ci prevenirea distrugerii valorii economice prin întârziere.
Marinescu a mai spus că reziliența se construiește prin politici prudente în vremurile bune, nu doar prin intervenție în crize, și că competitivitatea economică este o funcție a încrederii în reguli și instituții.
Mugur Isărescu: fără echilibre macroeconomice, nu există adoptarea euro
Isărescu a vorbit la lansarea unui volum despre sustenabilitatea financiară, de la deficite la convergență nominală. El a spus că România poate avea un parcurs de creștere care să continue convergența spre standardul de viață occidental doar dacă are grijă de echilibrele macroeconomice, iar sustenabilitatea este esențială și pentru adoptarea euro, adică nu poate fi separată de aceste echilibre.
Guvernatorul a povestit că, la o ședință a Consiliului General al BCE, o țară care își îndeplinise pe hârtie criteriile de convergență nominală a fost amânată pentru intrarea în ERM II. Președintele BCE de atunci, Jean-Claude Trichet, a spus că inflația și deficitul bugetar nu sunt sustenabile. Sursa nu numește țara.
Isărescu a cerut evitarea politicilor prociclice: stimulentele trebuie păstrate pentru perioadele de descreștere, ca în proverbul „Vara se face sania și iarna trăsura”. Credibilitatea se dobândește greu și se pierde ușor, a adăugat guvernatorul.
Ce mai știm despre poziția BNR
Isărescu avertizase deja, la prezentarea Raportului privind inflația, că țara nu își poate permite simultan corecție fiscală și creștere bazată pe consum, în contextul promisiunilor fiscale ale premierului desemnat. Poziția guvernatorului rămâne, astfel, aceeași și în declarațiile de la 29 septembrie.
Credibilitatea externă mai are un test apropiat: decizia agenției S&P din 2 octombrie. S&P a menținut în mai calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, și a condiționat păstrarea ratingului de un guvern politic stabil.
Cifrele invocate de BNR nu coincid cu cele invocate în dezbaterea politică. Grindeanu a vorbit despre cea mai mare inflație din Europa în ultimul an și ceva, în timp ce Marinescu spune că inflația a scăzut de la peste 10% la circa 6%. Sursele nu compară cele două afirmații, care privesc perioade diferite.
Marinescu descrie o economie care își schimbă modelul, iar Isărescu explică ce ar trebui să respecte România pentru adoptarea euro. Ambii pun în față aceeași condiție, echilibrul fiscal, dar niciunul nu spune, în declarațiile redate, când ar putea fi atins.
