Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Europarlamentarul Gheorghe Piperea a avertizat că dosarul Piperea PNRR ridică un risc financiar major pentru România, care ar putea fi obligată să restituie miliarde de euro Uniunii Europene din cauza jaloanelor neîndeplinite, potrivit Gandul.ro. Declarațiile au fost făcute la Marius Tucă Show, unde europarlamentarul ECR/AUR a criticat dur felul în care a fost negociat planul.
Un cadou otrăvit
Piperea susține că sistemul de finanțare al PNRR este construit condiționat: fondurile sunt acordate doar dacă statul îndeplinește anumite jaloane, iar nerespectarea lor atrage automat returnarea banilor. „Este un fel de cadou otrăvit, în partea aceea de grant, care oricum a fost aruncată în aer de băieții ăștia deștepți din USR. Pe partea de împrumut nu este cadou”, a declarat europarlamentarul.
Potrivit acestuia, România ar putea fi nevoită să restituie sume importante Uniunii Europene, posibil chiar din 2027, dacă țara nu reușește să bifeze la timp reformele asumate. „Va trebui foarte curând, poate nu chiar în toamnă, dar prin februarie 2027, să dăm niște miliarde, pentru că așa este conceput acest sistem de finanțare”, a mai spus Piperea.
Cum ar fi trebuit negociat PNRR-ul
Europarlamentarul consideră că planul a fost negociat greșit încă de la început, fără implicarea Parlamentului. El susține că responsabilitatea nu aparține exclusiv guvernelor care s-au succedat, ci întregului mecanism impus de Comisia Europeană în perioada pandemiei.
🗞️ Citește și Acestea
Riscul financiar descris de Piperea nu este singular. Potrivit unei analize HotNews.ro, aproximativ o treime din jaloanele și țintele rămase din PNRR se află într-o zonă de risc ridicat de neîndeplinire, iar penalitățile pot ajunge la sute de milioane de euro pentru fiecare reformă ratată. România a accesat, până în prezent, aproape jumătate din totalul fondurilor alocate prin program.
Piperea îl critică pe Sorin Grindeanu pe tema termocentralelor
Un punct central al intervenției lui Piperea a vizat închiderea termocentralelor pe cărbune, temă aflată în plină dezbatere parlamentară. El l-a criticat direct pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, care a anunțat un proiect de lege prin care nicio capacitate energetică să nu mai poată fi închisă fără o alternativă funcțională.
„Eu de aceea sunt foarte enervat pe Grindeanu că vine și spune: nu vom mai închide nicio termocentrală fără să punem în loc o centrală termică pe gaz. Păi fix asta scrie în PNRR. Unde ai fost 5 ani de zile?”, a declarat Piperea, acuzând lipsa de reacție a autorităților în ultimii ani.
Strategia energetică vizată reprezintă jalonul 31 din PNRR, iar nerespectarea termenului ar putea atrage o penalizare estimată la peste 970 de milioane de euro. Executivul a avertizat separat că revenirea la cărbune ar putea genera corecții suplimentare de peste 1 miliard de euro din fondurile europene.
Ce riscă România dacă jaloanele PNRR nu sunt respectate
Miza descrisă de Piperea depășește disputa politică imediată. Dacă termenele legate de energie și de guvernanța companiilor de stat nu sunt respectate, Comisia Europeană poate suspenda tranșe întregi sau poate cere restituirea sumelor deja plătite pentru jaloanele nefinalizate.
Guvernul a subliniat, la rândul său, că fondurile PNRR reprezintă o treime din investițiile publice ale României, motiv pentru care legile aflate acum în Parlament, inclusiv cea privind biodiversitatea și cea a energiei, sunt considerate esențiale pentru evitarea pierderii banilor europeni.
Dezbaterea din jurul temei jaloane PNRR rămâne astfel una dintre cele mai sensibile din actuala sesiune parlamentară, cu consecințe directe asupra bugetului de stat. Urmează ca în perioada următoare Parlamentul să decidă soarta legilor legate de energie și mediu, esențiale pentru menținerea finanțării europene.
Piperea nu este singurul care a atras atenția asupra riscurilor legate de reformele asumate prin program. În aceeași emisiune, alți invitați au discutat despre presiunea tot mai mare pusă pe Guvern de termenele europene, în special în contextul crizei energetice care afectează România din cauza secetei prelungite și a debitului scăzut al Dunării. Reactoarele de la Cernavodă și termocentralele pe cărbune rămân, în acest context, subiecte cu impact direct asupra deciziilor legate de PNRR.
Europarlamentarul a insistat asupra faptului că responsabilitatea pentru eventualele pierderi financiare nu poate fi pusă doar pe umerii actualului Guvern, ci ține de un mecanism construit greșit încă din faza de negociere cu Comisia Europeană. Rămâne de văzut dacă autoritățile de la București vor reuși să evite corecțiile financiare anunțate, pe măsură ce se apropie noile termene de evaluare a jaloanelor.
