Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ambele reactoare de la centrala nucleară Cernavodă au fost oprite din lipsă de apă de răcire pe Dunăre, iar România a rămas, pentru prima dată în ultimii ani, fără producție de energie nucleară, potrivit Digi24. Autoritățile cer consumatorilor să evite risipa de curent electric în intervalul de seară, cel mai solicitat pentru sistemul energetic național.
Cum s-a ajuns la oprirea celor două reactoare de la Cernavodă
Unitatea 1 a fost oprită controlat încă din 28 iulie, iar pe 13 august a urmat și oprirea Unității 2, după ce nivelul Dunării a atins un prag critic. Cele două grupuri generau împreună aproximativ 1.400 MW, echivalentul unei cincimi din consumul național de energie electrică.
Decizia a venit după ce Administrația Națională „Apele Române” a confirmat că debitul fluviului nu mai permite răcirea în siguranță a reactoarelor. La un consum de vârf estimat de Ministerul Energiei la 6.900 MW, România a ajuns să depindă de un import masiv de energie, de până la 2.300 MW, mai ales seara.
Ce spune ACUE despre criza energetică din această perioadă
Dana Dărăban, directoarea Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), a explicat că problema nu este neapărat una de producție, ci de disponibilitate a energiei în anumite intervale orare.
🗞️ Citește și Acestea
„Noi, în momentul de față, trebuie să înțelegem că nu avem neapărat o problemă de producție, avem o problemă de disponibilitate la anumite intervale orare”, a explicat Dana Dărăban, potrivit Monitorul de Vrancea.
Intervalul cel mai dificil pentru sistem rămâne cel dintre orele 19:00 și 23:00, atunci când consumul rămâne ridicat, iar producția fotovoltaică nu mai poate acoperi o parte importantă din necesar.
Recomandările pentru consumatori: ce ar trebui evitat seara
Reprezentanta ACUE nu vorbește despre raționalizare, ci despre o utilizare mai echilibrată a energiei, cu mutarea unei părți din consum către orele de zi, când producția regenerabilă este mai mare.
„Am putea să ne mutăm consumul, că este în interesul nostru general, astfel încât, în orele de vârf, 19-23, să limităm marii consumatori. Eu nu spun să stăm pe întuneric, Doamne ferește, cred că nu spune nimeni așa ceva”, a subliniat Dana Dărăban.
Ea a dat și un exemplu de risipă frecventă, întâlnită inclusiv în instituții publice: funcționarea aparatelor de aer condiționat cu geamul deschis, un obicei care anulează practic efectul răcirii.
Măsurile Guvernului pentru echilibrarea sistemului energetic
Ministerul Energiei a menținut apelul la reducerea voluntară a consumului în intervalul critic și a activat, pentru compensare, grupul 4 de la Rovinari, scos din rezervă pentru a suplini producția pierdută odată cu oprirea reactoarelor, potrivit HotNews.ro.
Guvernul a adoptat totodată o măsură prin care Transelectrica poate limita sau deconecta, ca ultimă soluție, consumul marilor consumatori industriali în intervalul de vârf. Consumatorii casnici nu sunt vizați direct de acest mecanism de limitare.
De ce contează contoarele inteligente și prețurile pe interval orar
Potrivit Danei Dărăban, montarea contoarelor inteligente nu a fost o prioritate pentru distribuitori în perioada de reglementare încheiată în 2024, însă situația s-ar putea schimba printr-un program cu fonduri europene, prin care este estimată modernizarea a aproximativ 800.000 de contoare.
Un sistem mai extins de contorizare inteligentă ar permite apariția unor oferte cu prețuri diferențiate pe interval orar, care să încurajeze consumatorii să își mute activitățile electrocasnice în afara orelor de vârf. Reprezentanta ACUE a precizat că prețul energiei active reprezintă aproximativ jumătate din costurile din factura finală, restul fiind costuri reglementate, independente de furnizor.
Situația de la Cernavodă este considerată de specialiști un scenariu previzibil în contextul secetelor recurente de pe Dunăre din ultimii ani, nu neapărat o surpriză tehnică. Miza rămâne modul în care este gestionată perioada critică, până la o eventuală repornire a reactoarelor, condiționată de revenirea debitului fluviului la un nivel sigur pentru răcire.
Până atunci, autoritățile mizează pe combinația dintre importuri, capacități convenționale suplimentare și reducerea voluntară a consumului pentru a evita presiuni majore asupra sistemului energetic național.
