Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a lansat un apel către parlamentarii români pentru adoptarea unei legi care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15-16 ani la rețelele de socializare. Cererea vine după evenimente grave recente în care au fost implicați minori, potrivit Digi24. Arafat avertizează: „Am ajuns la ceasul al 12-lea” și susține că este nevoie urgentă de o intervenție legislativă pentru protejarea sănătății mintale a copiilor.
Rețelele sociale, „produse cu risc ridicat” pentru minori.
În declarațiile făcute pentru Antena 3 CNN, Raed Arafat a explicat motivele pentru care România trebuie să urmeze modelul altor state europene care au restricționat deja accesul minorilor la platforme precum TikTok, Instagram și Facebook. „Copiii au ajuns să producă bani pentru unele entitățile care controlează rețelele sociale”, a declarat șeful DSU, referindu-se la mecanismele algoritmilor care încurajează dependența de scroll și livrează conținut nerestricționat.
Arafat a precizat că nu a folosit termenul „interzis”, ci a solicitat „limitarea accesului”, care poate avea mai multe forme de implementare. El compară rețelele de socializare cu produsele la care accesul minorilor este deja restricționat prin lege: tutun, alcool, jocuri de noroc sau filme destinate adulților. „Trebuie să avem onestitatea să recunoaștem un adevăr incomod: rețelele de socializare sunt produse cu risc ridicat pentru copii și adolescenți”, a subliniat acesta pentru Edupedu.ro.
Efectele negative asupra sănătății mintale a copiilor.
Șeful DSU avertizează că platformele de socializare folosesc „mecanisme sofisticate de manipulare, construite pentru captarea atenției și generarea dependenței”. Un copil sau adolescent nu are maturitatea neurologică și emoțională necesară pentru a se apăra în fața unor algoritmi concepuți să exploateze vulnerabilitățile utilizatorilor.
🗞️ Citește și Acestea
Rețelele sociale au devenit un spațiu propice pentru cyberbullying, umilire publică, stigmatizare, presiune socială constantă, comparații toxice și validare artificială. Aceste experiențe pot avea efecte profunde și de durată asupra minorilor: anxietate, depresie, izolare, tulburări de somn, scăderea performanței școlare și afectarea dezvoltării emoționale.
„Părinții dau telefonul copilului ca ei să stea liniștiți”, a remarcat Arafat, subliniind că mulți părinți permit copiilor să consume ore întregi de conținut pe TikTok sau alte platforme, fără a înțelege impactul negativ pe termen lung. „Copiii nu mai știu altceva decât să stea și să se uite la diferite postări, unele agresive”, a adăugat el.
Exemple internaționale și model finlandez de educație.
Arafat a dat ca exemple state care tratează deja această problemă ca pe o chestiune de sănătate publică. Franța a votat pe 27 ianuarie interzicerea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale, măsură susținută de președintele Emmanuel Macron, conform Europa Liberă. Legea ar putea intra în vigoare din septembrie 2026, dacă este adoptată și de Senatul francez.
Australia a implementat deja o interdicție pentru copiii sub 16 ani, cu amenzi care pot ajunge până la 33 de milioane de dolari pentru platformele care nu respectă legislația. Măsura a intrat în vigoare din 10 decembrie 2025. Alte țări precum Regatul Unit, Norvegia și Danemarca discută sau au adoptat deja măsuri similare.
📅 EXEMPLE INTERNAȚIONALE: • Franța: Interzicere sub 15 ani (votată 27 ianuarie 2026) • Australia: Interzicere sub 16 ani (din 10 decembrie 2025, amenzi până la 33 mil $) • UK: Camera Lorzilor a votat pentru interzicere sub 16 ani • Danemarca: Limită de vârstă de 15 ani • Germania, Spania, Grecia: Subiect în dezbatere publică
Raed Arafat susține că măsura legislativă trebuie însoțită de un proces educațional amplu, atât pentru părinți, cât și pentru copii. El citează „modelul finlandez”, unde copiii sunt pregătiți de la primele clase să gândească critic și să analizeze informația pe care o primesc online. „Copiii încep să fie pregătiți pentru a confrunta sau să intre pe spațiul online de la primele clase”, a explicat Arafat.
Contextul tragic: evenimente recente cu minori.
Apelul lui Arafat vine pe fondul unor evenimente grave recente în care au fost implicați copii și adolescenți. Recent, în județul Timiș a avut loc o crimă în care un minor de 15 ani a fost ucis, iar un alt copil de 13 ani este suspect. De asemenea, trei minori au atacat violent un taximetrist într-un incident șocant care a zguduit opinia publică.
„Vârstele respective sunt vârste în care copiii în mod normal sunt la joacă, nu la agresiuni”, a declarat Arafat pentru Digi24, subliniind gravitatea situației. „Clar că trebuie să luăm problema asta foarte serios și trebuie să vedem care sunt soluțiile”.
„Nu este vorba despre cenzură, ci despre protecție”.
Raed Arafat a ținut să precizeze că propunerea sa nu reprezintă o formă de cenzură, ci o măsură de protecție a copiilor. „Nu este vorba despre cenzură. Este vorba despre protecție. Este vorba despre protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților”, a scris acesta într-o postare pe Facebook.
Șeful DSU a subliniat că a lansat acest apel „ca persoană fizică”, nu din poziția sa oficială de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență. „Am postat pentru că am simțit personal că trebuie să postez ceva în acest sens”, a explicat el.
Potrivit Arafat, „a spune că este doar responsabilitatea părinților nu mai este suficient într-o lume dominată de platforme globale și interese comerciale uriașe”. Când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică, nu individual.
Parlamentul României urmează să decidă dacă va iniția un cadru legislativ pentru limitarea accesului copiilor și adolescenților sub 15-16 ani la rețelele de socializare. Decizia ar putea plasa România alături de statele europene care pun sănătatea mintală a tinerilor pe primul plan în era digitală.
