Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a fost citat luni, 30 martie 2026, la Parchetul Militar al Curții de Apel București pentru audieri în dosarul privind angajările fictive și sporurile ilegale acordate unor medici de la spitalele Floreasca și Gerota din Capitală, potrivit România TV.
Medici plătiți fără a munci, anchetă in rem.
Potrivit surselor judiciare citate de HotNews.ro, ancheta vizează trei medici — doi de la Spitalul Floreasca și unul de la Spitalul Gerota — care figurau în schema de personal a DSU fără a se prezenta efectiv la muncă. Aceștia ar fi încasat salarii și sporuri de la instituție, deși activitatea lor reală în cadrul departamentului ar fi fost inexistentă.
Ancheta este desfășurată in rem, ceea ce înseamnă că sunt investigate faptele, nu persoane cu calitate de suspect sau inculpat. Procurorii militari au descins la sediul DSU în seara zilei de 27 martie, ridicând documente și mai multe telefoane mobile, inclusiv cel al lui Raed Arafat.
Potrivit Gândul, cercetările ar fi mai ample decât au apărut inițial în presă, extinzându-se și la unități medicale din județele Mureș și Bihor, unde alți medici ar fi funcționat în paralel la spitalele lor de bază și la DSU. Procurorii ar fi ridicat fișele de pontaj pentru întreaga perioadă cuprinsă între 2021 și prezent.
DSU se declară disponibil să coopereze.
Departamentul pentru Situații de Urgență a transmis un comunicat oficial în care a subliniat că nicio persoană nu are, deocamdată, calitatea de suspect sau inculpat.
„Subliniem faptul că, până la acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat în cauză, nefiind dispusă vreo măsură procesuală în acest sens”, precizează DSU, adăugând că instituția își exprimă „întreaga disponibilitate de a coopera cu organele judiciare”.
Arafat nu era prezent luni la un eveniment la care era programat să participe, context în care a ajuns la parchet pentru declarații, se arată în sursele citate.
Implicații instituționale și politice.
Dosarul pune sub semnul întrebării mecanismele de angajare și de acordare a sporurilor la nivelul DSU, una dintre cele mai sensibile instituții ale statului, cu atribuții în gestionarea urgențelor naționale. Dacă anchetatorii vor confirma existența unor documente false care stau la baza activităților lucrative nerealizate, cazul ar putea antrena consecințe instituționale semnificative.
Ancheta rămâne în faza de urmărire penală in rem, urmând ca procurorii militari să stabilească amploarea prejudiciului adus bugetului statului și eventualele responsabilități individuale.






















