Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Radu Miruță, vicepremier și ministru al Apărării Naționale, a prezentat sâmbătă explicațiile oficiale pentru care drona rusească prăbușită la Galați nu a putut fi interceptată: aparatul a zburat la altitudine extrem de joasă, în afara razei de acoperire a radarelor fixe din zonă, potrivit Știrile ProTV.
De ce radarele armatei nu au detectat drona rusească de tip Geran 2.
Drona identificată ca aparținând tipului Geran 2 — un model nou, fabricat în Rusia — a zburat la altitudine joasă timp de aproximativ 4 minute, parcurgând 15 kilometri în spațiul aerian național. Această traiectorie a plasat-o sub pragul de detecție al radarelor fixe din dotarea Armatei Române.
„Armata Română are capacitatea de monitorizare completă a spațiului aerian românesc, de la o anumită altitudine în sus. Pentru zborul unor obiecte mici, la altitudini foarte joase, în zone cu relief care limitează capacitățile radar, sunt dezvoltate și integrate în sistemul național de monitorizare soluții radar mobile, locale”, a explicat ministrul Miruță, potrivit Mediafax.
Ministrul a recunoscut că numărul radarelor mobile este limitat, iar specialiștii militari le concentrează în zonele cu risc mai ridicat. În cazul de față, evoluția atacurilor rusești nu oferise, până la acel moment, indicii că zona respectivă ar putea fi vizată.
🗞️ Citește și Acestea
Avioanele NATO au decollat, dar nu au putut interveni
Două aeronave britanice Eurofighter Typhoon din misiunea de Poliție Aeriană Întărită au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea, la ordinul Centrului Aerian de la Torrejon, Spania. Piloții au primit autorizare de angajare, însă drona s-a aflat în permanență deasupra teritoriului ucrainean — și nu au putut trage asupra ei. Ulterior, aparatul s-a pierdut de pe radare și a intrat nedetectat în spațiul aerian românesc.
„Nici piloții britanici nu au identificat pe radar această țintă. Nu au avut pe ce deschide focul”, a precizat Miruță la Antena 3 CNN.
Programul SAFE, soluția invocată de ministrul Miruță.
Ministrul Apărării a invocat în mod explicit programul SAFE — un pachet de achiziții pentru modernizarea apărării antiaeriene — ca răspuns structural la vulnerabilitățile demonstrate de incident. „Dacă capabilitățile de apărare antiaeriană gândite și incluse în programul SAFE erau ieri în inventarul Armatei Române, cel mai probabil drona rusească ar fi fost observată și interceptată”, a afirmat Miruță.
Statul Major al Apărării a anunțat că analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare în zona graniței cu Ucraina, ca măsură imediată de răspuns. Totodată, ministrul a subliniat că nicio armată din lume nu poate intercepta cu garanție resturi de dronă rezultate din atacuri masive desfășurate la altitudini joase.
Incidentul de la Galați este cel de-al 44-lea de acest tip înregistrat pe teritoriul României de la începutul conflictului din Ucraina — un bilanț care pune presiune crescândă pe sistemul de apărare aeriană al țării și accelerează discuțiile despre capacitățile militare la Flancul Estic al NATO.
