Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul Justiției evită să se pronunțe asupra situației create la Curtea Constituțională după ce instituția a amânat pentru 16 ianuarie pronunțarea în dosarul legii pensiilor magistraților, invocând lipsa informațiilor și subliniind că CCR nu intră în competența ministerului.
Radu Marinescu, ministrul Justiției, a adoptat o poziție de rezervă în fața celei de-a treia amânări consecutive a deciziei Curții Constituționale privind legea pensiilor magistraților. Întrebat cum vede situația de la CCR și dacă se poate vorbi despre un blocaj, Marinescu a declarat că nu ar putea să comenteze întrucât nu cunoaște detaliile și nu știe ce s-a discutat în ședința instituției.
Poziția ministrului vine după ce Simina Tănăsescu, președinta CCR, a anunțat luni, 29 decembrie, că ședința nu a putut avea loc din lipsă de cvorum, potrivit StiriPeSurse.ro. Doar cinci din cei nouă judecători constituționali au fost prezenți la dezbateri, în timp ce patru magistrați propuși de PSD – Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – au lipsit pentru a doua zi consecutiv.
Marinescu subliniază că CCR nu intră în competența sa.
În contextul informațiilor potrivit cărora patru judecători ar fi ajuns la sediul CCR dar nu ar fi intrat în ședință, ministrul Justiției a spus că nu poate interpreta situația. „Nu cunosc ceea ce s-a întâmplat efectiv acolo, care sunt mecanismele deliberării, ce discuții au existat”, a declarat Radu Marinescu la Digi24.
🗞️ Citește și Acestea
Ministrul a indicat că explicațiile ar trebui să vină din partea CCR și a adăugat că instituția este „un organism politico-judiciar” care „nu intră în sfera autorității judecătorești” și „cu atât mai puțin în sfera de competență a Ministerului Justiției”, motiv pentru care i-ar fi „foarte greu” să comenteze asupra procedurilor interne.
Neclarități privind studiul de impact solicitat de judecători.
Radu Marinescu a fost întrebat și despre un posibil studiu de impact în legătură cu legea pensiilor magistraților, despre care în spațiul public s-a spus că ar fi fost solicitat la Curtea Constituțională. „Nu cunosc nimic despre un studiu de impact”, a răspuns ministrul, precizând că a văzut discuții „doar în media”, însă „oficial nu am primit absolut nimic” și nu știe „despre ce fel de impact ar fi vorba și ce fel de studiu”.
Ministrul a subliniat că Ministerul Justiției „nu participă la aceste proceduri de la Curtea Constituțională”, iar analiza CCR vizează aspecte de constituționalitate. Întrebat ce va face dacă, la ședința din 16 ianuarie, CCR va cere un astfel de studiu, Marinescu a declarat că fără o solicitare concretă nu vede „pentru ce anume să ne pregătim”, dar a adăugat: „dacă intră în competențele noastre, vom acționa loial, corect și vom furniza toate informațiile necesare”.
Tănăsescu clarifi că studiile de impact nu sunt relevante pentru CCR.
Președinta CCR a intervenit pentru a clarifica speculațiile apărute în presă referitoare la solicitarea unui studiu de impact. „Studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, e reglementat de legea 24/2000, nu e o noutate”, a explicat Simina Tănăsescu.
Ea a precizat că Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. „E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudența în momentul de faţă, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a transmis președinta CCR.
Ce prevede legea contestată.
Legea contestată la CCR modifică modul în care este stabilit cuantumul pensiei și condițiile în care magistrații se POT pensiona. Proiectul de reformă prevede că pensia va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute încasate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă.
De asemenea, este propusă creșterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum și majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani. Aplicarea noilor reguli ar urma să se facă etapizat, perioada de tranziție fiind stabilită la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026.
Următoarea ședință CCR pe tema Legii pensiilor magistraților a fost stabilită pentru vineri, 16 ianuarie 2026, ora 10:00. Reforma este esențială pentru deblocarea fondurilor din PNRR, iar întârzierea deciziei pune în pericol accesarea acestor resurse financiare.
