Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului a adoptat pe 5 august un pachet de amendamente depuse de PSD și AUR la legea integrității, care schimbă forma votată cu două zile mai devreme de Camera Deputaților, potrivit Bursa.ro. Votul final era programat în plenul Senatului, for decizional, în aceeași zi, de la ora 15.00.
Proiectul, aflat pe agenda sesiunii extraordinare a Parlamentului, este considerat jalon PNRR, iar întârzierea adoptării lui riscă să blocheze accesul României la aproximativ 770 de milioane de euro din fonduri europene.
Ce prevăd amendamentele PSD la incompatibilități
Primul amendament PSD modifică art. 25 din legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. Potrivit noii formulări, persoana constatată definitiv în conflict de interese sau stare de incompatibilitate pierde funcția sau mandatul de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare al Agenției Naționale de Integritate sau a hotărârii judecătorești.
Un al doilea amendament PSD introduce un termen de 45 de zile pentru persoanele care devin incompatibile odată cu intrarea în vigoare a legii, obligate să renunțe la una dintre funcțiile deținute în acest interval.
🗞️ Citește și Acestea
Potrivit Mediafax, amendamentul care vizează încetarea mandatului pentru fapte de integritate constatate definitiv a continuat să genereze dezbateri intense între blocul PSD-AUR și blocul PNL-USR, în contextul în care primarul Timișoarei, Dominic Fritz, președintele USR, a fost găsit definitiv în conflict de interese de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Amendamentele AUR care au fost adoptate
Comisia juridică din Senat a validat și amendamente propuse de AUR. Unul dintre ele elimină obligația demnitarilor de a încărca declarațiile de avere și de interese în sistemul informatic al Agenției Naționale de Integritate, acestea urmând să poată fi depuse și doar în format fizic. Prezenți în sală, reprezentanții ANI s-au opus, argumentând că, în lipsa declarației online, instituția nu ar mai putea emite automat declarația de interese financiare accesibilă publicului.
Un alt amendament AUR extinde obligația de a depune declarații de avere și de interese asupra soțului, soției sau persoanei aflate în relații asemănătoare acelora dintre soți cu președinții de consilii județene, dar și cu președintele României, prim-ministrul, membrii Guvernului, deputații și senatorii.
Cazul Mirabela Grădinaru, în centrul disputei
Amendamentul AUR privind partenerii de viață ai demnitarilor a fost asociat direct de opoziție cu situația Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan. Chiar în ziua dezbaterii din Comisia juridică a Senatului, șeful statului a anunțat publicarea declarației de avere și de interese a partenerei sale, precizând, potrivit HotNews.ro, că gestul are loc „în spiritul transparenței și pentru a înlătura orice speculații”.
Din declarația publicată reiese că Mirabela Grădinaru a avut, în 2025, un venit salarial de 158.360 de lei de la Automobile-Dacia, deține un teren cumpărat în 2021 în Ilfov, cote-părți din terenuri și case moștenite în județul Vaslui, două autoturisme și două credite bancare active.
Ce schimbă legea pentru administrația publică locală și centrală
Modificările adoptate în Comisia juridică a Senatului completează o dezbatere care durează de mai bine de o săptămână în Parlament, după ce o formă anterioară a legii integrității a fost respinsă de plenul Senatului pe 30 iulie, tot din cauza amendamentelor privind retroactivitatea sancțiunilor pentru conflict de interese.
Dacă textul adoptat de comisie trece și de votul final din plen, autoritățile locale și centrale vor trebui să aplice noile termene de renunțare la funcțiile incompatibile, iar ANI va trebui să își adapteze procedurile de verificare atât pentru declarațiile depuse fizic, cât și pentru cele ale partenerilor de viață ai demnitarilor.
PNL și USR au anunțat că vor contesta la Curtea Constituțională eventualele prevederi considerate retroactive, în timp ce PSD susține că modificările răspund exact obiecțiilor formulate anterior de CCR. Rezultatul votului din plenul Senatului va stabili dacă România reușește să păstreze jalonul de aproape 770 de milioane de euro din PNRR legat de reforma integrității.
