Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Economia României s-a contractat cu 1,2% pe serie brută în primul trimestru din 2026, față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și confirmate de Profit.ro. Reacția a venit rapid din partea PSD, senatorul Ștefan Radu Oprea susținând că scăderea este rezultatul direct al politicilor fiscale ale Guvernului condus anterior de Ilie Bolojan.
Datele arată o scădere de 1,1% pe seria ajustată sezonier, în timp ce, raportat la trimestrul IV din 2025, economia s-a menținut nemodificată în termeni reali. Este a doua revizuire a estimărilor pentru trimestrul I, iar cifra agregată nu s-a schimbat față de varianta provizorie publicată anterior.
Ștefan Radu Oprea: „Acesta este rezultatul austerității bolojeniste”
Fostul secretar general al Guvernului a reacționat pe Facebook imediat după publicarea comunicatului INS, susținând că măsurile de ajustare fiscală au fost luate „prea brutal”, iar discursul oficial despre riscul unui faliment iminent al României a afectat dramatic consumul populației.
„Acesta este rezultatul austerității bolojeniste, cu măsuri de ajustare fiscală luate prea brutal și cu un discurs apocaliptic despre falimentul iminent al României. Acestea au scăzut dramatic consumul, iar consecințele le vedem”, a transmis Ștefan Radu Oprea.
🗞️ Citește și Acestea
Senatorul PSD a însoțit mesajul de un citat al profesorului Mark Blyth, de la Universitatea Brown, despre efectele reducerii simultane a cheltuielilor la nivel de țară asupra economiei. Nu este prima ieșire publică a lui Oprea pe această temă: cu câteva zile înainte, acesta acuzase Executivul că majorarea taxelor pe consum, fără reforme structurale, a împins economia direct în recesiune, potrivit Business24.
Ce arată, de fapt, datele INS
Potrivit comunicatului oficial, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I din 2026 a fost de 405,9 miliarde de lei pe seria brută și de 499,7 miliarde de lei pe seria ajustată sezonier, la prețuri curente. Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a avut o contribuție negativă de -1,2% la evoluția PIB, iar formarea brută de capital fix a fost revizuită în jos, de la +0,9% la +0,4%.
În schimb, consumul administrațiilor publice a fost revizuit semnificativ în sus, contribuția sa la PIB urcând de la 0,0% la +1,4%. Această diferență a fost subliniată și de fostul premier Florin Cîțu, care a atras atenția că, deși cifra agregată a rămas neschimbată, structura din spatele ei arată o creștere reală a cheltuielilor statului, nu doar o simplă stagnare.
Contracția economică vine într-un context deja tensionat: Fondul Monetar Internațional și-a redus recent prognoza de creștere pentru România la doar 0,7% pentru întregul an 2026, iar comerțul cu amănuntul se află, potrivit datelor citate în spațiul public, la a zecea lună consecutivă de scădere. Aceste semnale alimentează disputa politică dintre PSD, care cere abandonarea măsurilor de austeritate, și tabăra care le-a promovat, considerându-le necesare pentru reducerea deficitului bugetar.
Miza reală a acestei dispute depășește schimbul de acuzații: viitorul Executiv, oricine îl va conduce, va trebui să decidă dacă menține cursul de consolidare fiscală impus în ultimul an sau dacă adoptă măsuri de relansare a consumului, într-un moment în care România se află încă fără un Guvern cu puteri depline.
Rămâne de văzut dacă datele din trimestrul următor vor confirma o revenire economică sau dacă recesiunea tehnică se va adânci pe fondul incertitudinii politice prelungite.
–
