Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Peste 250 de judecători și procurori au transmis sesizări grave la Palatul Cotroceni. Documentul de sinteză relevă un tablou îngrijorător: frica de represalii, mecanisme de control informal și concentrarea puterii în conducerile instanțelor.
Administrația Prezidențială a publicat duminică, 21 decembrie 2025, sinteza observațiilor transmise de magistrați și alți actori din sistemul judiciar privind funcționarea justiției, independența magistraților și mecanismele de carieră. Documentul sintetizează 320 de emailuri primite în perioada 11-19 decembrie, dintre care peste 135 provin de la mai mult de 250 de magistrați, conform StiriPeSurse.ro.
Harta sesizărilor: de la judecătorii la DNA.
Mesajele au venit dintr-o hartă profesională extinsă – 27 de instanțe și 14 parchete, de la judecătorii până la curți de apel, inclusiv din structuri specializate precum DNA și DIICOT. Sinteza consemnează explicit că există și contribuții anonime, astfel încât proveniența reală ar putea fi mai largă decât lista menționată.
Documentul integral publicat de Președinție subliniază că nu stabilește vinovății, nu califică fapte ca legale sau ilegale și nu substituie competențele CSM, Inspecției Judiciare sau Ministerului Justiției. El redă strict observațiile primite, identificând tipare recurente și vulnerabilități structurale, potrivit HotNews.ro.
🗞️ Citește și Acestea
„Mi-e frică”: teama de consecințe, motiv recurent.
Prima concluzie generală notată în sinteză este existența unei frici instituționale, exprimată în formule directe, uneori dramatice. Magistrații vorbesc despre „teama de consecințe” și „frica de represalii”, iar raportul indică exemple recente invocate ca semnale de avertisment.
„Sunt amenințați cu inspecția judiciară, cu sancționarea de către CSM”, se arată într-una dintre sesizări. „La CAB s-a instaurat frica”, scrie altul, adăugând: „ne spun că se vor asigura ei că nu avem ce să le facem, că sunt intangibili”.
Această teamă explică de ce mulți magistrați au ales să rămână anonimi sau să ofere doar instanța de proveniență. Președintele Nicușor Dan a dezvăluit duminică că, deși peste 1.000 de magistrați au semnat scrisoarea inițială, doar aproximativ 40 și-au exprimat intenția să participe la consultările de luni.
Concentrarea puterii: cum funcționează controlul intern.
Raportul fixează drept cauză structurală arhitectura adusă de legile justiției din 2022, despre care expeditorii spun că au concentrat puterea decizională. Este descris un model în care președintele instanței desemnează vicepreședinții și președinții de secție, iar împreună aceștia formează o majoritate confortabilă în colegiul de conducere.
În această cheie, sinteza explică mecanismul de selecție a președinților de instanțe ca fiind unul centralizat, sub controlul CSM, în special al Secției pentru judecători. Rolul Inspecției Judiciare apare ca esențial prin rapoarte care, deși formal nu sunt sancțiuni, pot influența decisiv percepția asupra candidatului.
Interviul în fața Secției pentru judecători este descris ca etapă determinantă, criticată pentru lipsa criteriilor clare, a grilelor transparente și a motivărilor substanțiale. Controlul judiciar în contencios administrativ, deși existent, este prezentat ca limitat la legalitatea formală.
Delegarea și promovarea: de la excepție la regulă.
Delegarea este unul dintre cele mai sensibile puncte. Deși concepută ca măsură temporară și excepțională, apare în observațiile magistraților ca instrument folosit extensiv, cu prelungiri succesive, până la transformarea într-un mecanism de ocupare „de facto” a posturilor sau chiar a funcțiilor de conducere, fără concurs.
Sinteza insistă asupra absenței criteriilor legale clare de selecție și departajare, asupra lipsei unei proceduri concurențiale și asupra motivării comparative atunci când există mai multe cereri. În citate apar acuzații despre delegări folosite ca recompensă și despre îndepărtarea judecătorilor incomozi.
În materia promovării, raportul evidențiază o ruptură față de ideea clasică de examen scris, anonimizat. Promovarea efectivă este descrisă ca bazată pe evaluarea activității profesionale, inclusiv a hotărârilor, prin comisii constituite la nivelul curților de apel, cu o influență semnificativă a conducerilor instanțelor.
CSM și Inspecția Judiciară: garant formal, putere fragmentată.
Documentul descrie o diferență între rolul formal al Plenului CSM și puterea decizională a secțiilor, care gestionează cariera, promovările, numirile în funcții de conducere și disciplinarul. În această arhitectură, expeditorii percep că Plenul nu are pârghii efective pentru a corecta decizii ale secțiilor considerate arbitrare.
Pentru o parte dintre magistrați, Inspecția Judiciară nu mai este văzută ca mecanism de autoreglare, ci ca mijloc de presiune, disuasiune și reducere la tăcere a celor care contestă sau critică. Critica vizează și modul de selectare a inspectorilor, perceput ca subiectiv.
Probleme sistemice: prescripția, DGA și avertizori.
Pe lângă mecanismele de carieră, raportul reține semnalări despre prescripția răspunderii penale, cu impact sever în percepția publică. În zona anticorupției, sunt redate observații despre competențele limitate ale ofițerilor DGA în cercetarea penală prin delegare, pe baza unei decizii ÎCCJ din iunie 2025.
Unii magistrați susțin că extinderea competențelor DGA și clarificarea regimului poliției judiciare ar întări capacitatea operațională în dosarele de corupție. În fine, raportul marchează protecția avertizorului în interes public – sunt amintite observații potrivit cărora, în 2025, CSM ar fi însușit o interpretare de inaplicabilitate a normelor privind avertizorii în cazul instanțelor.
Ce urmează: dialog structurat și reforme.
Sinteza se încheie cu o promisiune instituțională. Președintele ar urma să inițieze un dialog structurat cu autoritățile competente, să solicite evaluări tehnice și juridice și să susțină demersuri de adaptare legislativă pentru funcționarea transparentă și echilibrată a sistemului judiciar.
Raportul identifică un nucleu comun de propuneri: descentralizarea puterii interne prin întărirea colegiilor de conducere, limitarea delegărilor și detașărilor, competiție reală pentru funcțiile de conducere, revenirea la probe mai obiective în promovare și reformarea Inspecției Judiciare.
Între timp, documentul lasă în urmă o imagine dublă: o confesiune colectivă despre frică și conformism, pe de o parte, și o listă de mecanisme administrative care, chiar și atunci când sunt legale în formă, sunt descrise ca vulnerabile în substanță.
