Ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, a explicat de ce a depus Legea ANI în Parlament ca senator și nu ca membru al Guvernului, potrivit Adevărul. Demersul a fost necesar pentru deblocarea procedurii parlamentare, în condițiile în care Guvernul interimar nu putea iniția proiecte de lege.
De ce nu a putut Guvernul să depună proiectul
Predoiu a precizat că forma depusă în Parlament conține și amendamente formulate de partidele care au participat la consultări, deși unele dintre acestea nu corespund propriei sale viziuni juridice. Singurul document asumat oficial de Ministerul Justiției și de Guvern rămâne, potrivit ministrului, proiectul elaborat împreună cu Agenția Națională de Integritate și transmis Comisiei Europene.
La consultările privind proiectul au participat doar trei partide: Partidul Național Liberal, USR și UDMR. PSD, AUR, S.O.S. România și celelalte formațiuni parlamentare nu au fost prezente, urmând ca poziția lor să fie exprimată direct în plen.
„Alternativa era menținerea procesului în stadiul de blocaj, cu un Proiect elaborat de Ministerul Justiției și Agenția Națională de Integritate, depus la Comisia Europeană, dar fără sesizarea Parlamentului, Guvernul neavând posibilitatea de a iniția proiecte de lege”, a explicat Predoiu, potrivit DCNews.
Amendamentele partidelor, condiție pentru susținerea legii
Ministrul a arătat că două dintre partidele participante la consultări au condiționat clar susținerea proiectului de includerea amendamentelor propuse. În acest context, singura variantă prin care putea fi declanșată dezbaterea parlamentară era depunerea unei propuneri legislative proprii, ca senator, care să cuprindă aceste modificări.
🗞️ Citește și Acestea
Decizia a fost luată, potrivit ministrului, după consultarea premierului interimar Ilie Bolojan și este în linie cu o hotărâre a Biroului Politic Național al PNL, prin care miniștrii care sunt și parlamentari trebuie să sesizeze Parlamentul cu propunerile legislative aflate printre jaloanele PNRR.
„A fost o decizie politică și de stat, menită să ofere o șansă de ieșire dintr-un impas, cu toate costurile de imagine aferente, uneori inevitabile în astfel de situații, de care am fost conștient”, a mai spus Predoiu.
Ce rămâne valabil pentru Comisia Europeană
Ministrul a insistat asupra faptului că varianta trimisă la Comisia Europeană rămâne documentul oficial care angajează Guvernul și Ministerul Justiției, indiferent de forma pe care o va căpăta legea în urma dezbaterilor parlamentare. Proiectul depus la Parlament, cu amendamentele partidelor, are rolul exclusiv de a debloca procedura legislativă.
Parlamentul are ultimul cuvânt
Predoiu a subliniat că forma finală a legii depinde acum de voința parlamentarilor, iar toate partidele, inclusiv cele care nu au participat la consultări, vor putea aduce modificări în plen. Ministrul a reafirmat că viziunea sa juridică deplină rămâne cea reflectată în proiectul depus la Comisia Europeană, nu neapărat cea din varianta parlamentară.
Explicațiile vin după ce fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, a acuzat coaliția de guvernare de eliminarea publicării declarațiilor de avere din proiectul inițial. Dezbaterea parlamentară pe Legea ANI urmează să continue în sesiunea extraordinară a Legislativului, iar rezultatul final va arăta dacă amendamentele contestate rămân sau sunt eliminate din formă.
