Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Europarlamentarul PNL Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, cere ca Hidroelectrica să participe cu drepturi depline la dezvoltarea proiectului hidroenergetic Porțile de Fier III, dacă investiția sârbească va utiliza lacul Porțile de Fier I, potrivit Gândul. Declarația vine după ce România și Serbia au semnat, pe 16 iulie, un memorandum privind schimbul de informații pentru acest proiect.
Memorandumul nu reprezintă aprobarea investiției
Documentul a fost semnat la București de premierul interimar Ilie Bolojan, care deține și portofoliul interimar al Energiei, și de ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Đedović Handanović. Potrivit lui Popescu, memorandumul nu reprezintă nici aprobarea investiției, nici o decizie privind participarea României, ci doar cadrul pentru schimbul de informații.
„Pentru început, trebuie spus foarte clar: Porțile de Fier III este un proiect propus pe teritoriul Serbiei, în zona Golubac, pe malul drept al Dunării, vizavi de județul Caraș-Severin, și nu pe teritoriul României”, a afirmat fostul ministru.
O centrală de până la 2.400 MW, concepută ca o uriașă „baterie”
Proiectul, estimat de partea sârbă la peste 2,6 miliarde de euro, presupune o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj cu o putere instalată de până la 2.400 MW. În perioadele cu energie excedentară, apa ar fi pompată din lacul Porțile de Fier I spre rezervoare construite la altitudine, iar la vârf de consum ar fi eliberată prin turbine pentru producerea de electricitate, potrivit Digi24.
🗞️ Citește și Acestea
Partea sârbă prezintă investiția drept cea mai mare capacitate de stocare a energiei pregătită în prezent în regiune, menită să echilibreze sistemul energetic și să faciliteze integrarea unor capacități mai mari de producție eoliană și solară.
„Nu mă opun proiectului, dar România trebuie să-i cunoască implicațiile”
Virgil Popescu susține că dezvoltarea capacităților de stocare este necesară pentru securitatea energetică a regiunii, dar avertizează că proiectul nu poate fi tratat exclusiv ca investiție sârbească, dat fiind că folosește un lac aflat în exploatare comună.
„Nu mă opun acestui proiect. Din contră, consider că dezvoltarea unor capacități mari de stocare este necesară […] Însă, tocmai pentru că este un proiect strategic, România trebuie să cunoască toate implicațiile sale înainte de a lua o decizie”, afirmă europarlamentarul.
România și Serbia exploatează în comun sistemele hidroenergetice Porțile de Fier I și II, în baza acordurilor bilaterale moștenite de la fosta Iugoslavie. Popescu cere ca analiza să acopere efectele asupra debitelor Dunării, navigației, irigațiilor și rezervelor de apă în scenarii de secetă.
Legătura cu proiectul BALA II și centrala de la Cernavodă
Fostul ministru solicită și clarificări privind modul în care noul proiect se corelează cu BALA II, un proiect de renaturare derulat de Administrația Fluvială a Dunării de Jos, care asigură inclusiv debitul minim necesar răcirii reactoarelor de la Cernavodă.
„Cum se corelează Porțile de Fier III cu proiectul BALA II? Există studii hidrologice comune? Care este impactul asupra proiectelor strategice ale României, inclusiv asupra dezvoltării CNE Cernavodă?”, întreabă Popescu.
Promisiunile privind locurile de muncă din Mehedinți, puse sub semnul întrebării
Europarlamentarul contestă declarațiile potrivit cărora proiectul ar aduce automat investiții și locuri de muncă în județul Mehedinți, în condițiile în care centrala urmează să fie construită pe teritoriul Serbiei. Critica pare să îl vizeze pe președintele Consiliului Județean Mehedinți, care a prezentat investiția drept o „șansă uriașă” pentru zonă.
„Dacă proiectul este construit în Serbia […] atunci cred că este legitim să întreb: Câte locuri de muncă permanente vor exista în România după finalizarea construcției? Ce venituri vor reveni Hidroelectrica și statului român?”, afirmă Popescu, care conchide: „România trebuie să fie partener cu drepturi depline, nu un simplu spectator”.
Anterior semnării memorandumului, europarlamentarul ECR/ACT Șerban Dimitrie Sturdza sesizase deja Comisia Europeană cu privire la posibilul impact al proiectului asupra regimului apelor Dunării. Discuțiile tehnice dintre București și Belgrad urmează să continue în lunile următoare, pe măsură ce se conturează structura exactă a investiției.
