Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Victor Ponta a comentat întrevederea neanunțată dintre premierul demis Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, discuție care a avut loc pe 14 august în biroul președintelui Senatului, potrivit Adevărul, cu trei zile înainte de decizia pe Legea integrității.
Ce a spus Ponta despre discuția din biroul lui Abrudean
Fostul premier a lansat, la o televiziune de știri, o speculație pe care a formulat-o mai degrabă ca ironie decât ca acuzație documentată. Ar spera, a zis el, ca subiectul discuției să fi fost „Scăpați-mă de Fritz!”, relatează România TV.
Restul intervenției a fost mai puțin ambiguu. Ponta susține că Executivul actual e lipsit atât de legalitate, cât și de legitimitate, și cere instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline, scrie StiriPeSurse.
Teza lui centrală, repetată de luni bune, e că premierul demis a ajuns dependent de USR, partid care ar controla, prin numiri, aparatul guvernamental. Aceeași formulă o folosise și în mai, când a explicat de ce a votat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, într-o declarație citată de Ziare.com.
🗞️ Citește și Acestea
Contextul personal al celui care vorbește nu e lipsit de relevanță. Ponta a votat el însuși căderea Executivului pe 5 mai, iar de atunci cere insistent desemnarea unui nou premier, adică exact deznodământul care i-ar valida retrospectiv votul.
Cum a explicat Simina Tănăsescu întâlnirea de la Senat.
Președinta CCR a confirmat întrevederea și a oferit o explicație administrativă. Ea a spus că a cerut alocarea unor spații suplimentare pentru Curte, care funcționează în clădirea Parlamentului, și că nu a luat niciodată în calcul demisia, potrivit Digi24.
Un detaliu din explicațiile ei a trecut aproape neobservat. Locul întâlnirii nu a fost alegerea ei: „Propunerea a aparținut domnului prim-ministru”, a declarat Tănăsescu, într-un interviu preluat de Mediafax.
Instituția transmisese anterior un comunicat prin care „respinge ferm şi categoric orice speculaţie” privind discutarea cauzelor aflate pe rol în afara cadrului legal, arată B1 TV. Premierul demis, la rândul lui, a respins subiectul ca fiind umflat artificial.
Presiunea a produs totuși un efect concret. După valul de critici venit din magistratură, Tănăsescu nu a mai fost judecător-raportor pe Legea ANI, notează Cotidianul.
Reacțiile din justiție și miza de 1,7 miliarde de euro
Nu Ponta a deschis subiectul. Înalta Curte, Consiliul Superior al Magistraturii, președinții curților de apel, ai tribunalelor și ai judecătoriilor au cerut clarificarea completă a circumstanțelor întrevederii.
Miza financiară a momentului explică o parte din intensitatea reacțiilor. Cele două legi aflate atunci pe masa Curții, cea a integrității și cea a biodiversității, sunt asociate unor jaloane din PNRR de care depind peste 1,7 miliarde de euro, arată Spotmedia.
Primul care a semnalat public întâlnirea a fost senatorul PSD Daniel Zamfir, care a întrebat „Ce a căutat astăzi președinta CCR în biroul domnului Abrudean”, adăugând, în postarea preluată de Adevărul, că judecătoarea își repartizase singură dosarul pe legea ANI.
De ce speculația lui Ponta se lovește de reacția lui Bolojan
Aici apare problema logică a scenariului avansat de fostul premier. Dacă Bolojan ar fi cerut Curții să rezolve cazul liderului USR, atunci decizia din 17 august i-ar fi îndeplinit exact dorința, iar reacția lui firească ar fi fost tăcerea.
S-a întâmplat invers. Premierul demis a criticat public decizia CCR, a invocat principiul potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor și a avertizat că reglările de conturi politice pot duce la o nouă condamnare a României la CEDO, relatează cursdeguvernare.ro.
Cu alte cuvinte, cel acuzat că ar fi vrut scăparea de Dominic Fritz a ieșit public în apărarea lui, la mai puțin de 24 de ore de la pronunțare. Asta nu clarifică ce s-a discutat pe 14 august, dar slăbește versiunea propusă de Ponta.
Efectul real al episodului e altul, mai puțin spectaculos și mai greu de reparat. O decizie luată cu majoritate de voturi într-un dosar politic sensibil ajunge acum să fie discutată public prin prisma unei întrevederi de zece minute, nu prin prisma argumentelor juridice.
Iar asta se întâmplă înainte ca motivarea Curții să fie publicată. Când va apărea, ea va fi citită de o parte a clasei politice cu suspiciunea deja instalată, indiferent cât de solid va fi raționamentul din text.
Ce rămâne verificat, dincolo de interpretări, e o listă scurtă și incomodă: o întâlnire care nu a fost anunțată, un loc ales de premier, o serie de sesizări venite din vârful sistemului judiciar și o președintă de Curte care a ieșit din completul de raportare pe dosarul cel mai sensibil al lunii.
