Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Sesiunea parlamentară extraordinară din august a adus, sub presiunea termenelor din PNRR, o legiferare rapidă care riscă să lovească exact sectorul care ar fi trebuit protejat: construcțiile, responsabile de aproximativ 6% din veniturile bugetului de stat. Noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC), adoptat pentru a debloca 972 de milioane de euro din fonduri europene, a preluat aproape identic prevederile controversate ale Legii Nordis, potrivit Adevărul.
Pericol de neconstituționalitate pentru un jalon-cheie
CATUC a fost adoptat de Parlament la finalul lunii iulie și promulgat de Președintele României pe 4 august, tocmai pentru a evita pierderea celor 972 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile, legate de un jalon asumat prin PNRR. Legea reunește 21 de acte normative distincte, simplificând teoretic autorizarea investițiilor.
În ciuda semnalelor repetate ale mediului de afaceri, patronatelor și sindicatelor, o parte importantă din textul adoptat riscă să fie revizuită deja în luna septembrie. Domeniul construcțiilor, care reprezintă circa 7% din PIB, iar împreună cu sectoarele conexe ajunge spre 18%, este cel mai afectat de forma finală a legii.
Capcana din CATUC: clona Legii Nordis
Problema pornește de la o intenție inițial legitimă: protejarea cumpărătorilor de locuințe în faza de proiect, introdusă prin Legea nr. 207/2025, cunoscută drept „Legea Nordis”. Legea permite dezvoltatorilor să încaseze un avans consistent de la cumpărători, dar limitează strict cheltuirea banilor: 25% din avans poate fi folosit pentru structura de rezistență și 20% pentru instalații, restul rămânând blocat într-un cont dedicat proiectului, potrivit Digi24.
🗞️ Citește și Acestea
Această construcție a fost transplantată aproape identic în noul Cod. Articolul 22 din vechea Lege a calității în construcții este abrogat formal, dar reapare, sub eticheta „Dezvoltatorul”, la articolul 422 din CATUC. Din punct de vedere tehnic, textul este o copie fidelă a prevederii inițiale.
De ce contează pentru fiecare șantier oprit
Un cumpărător poate în continuare să plătească un avans de 100% din preț, dar dezvoltatorul rămâne blocat legal la doar 45% din sumă pentru structură și instalații. Restul de 55% din capitalul privat stă inutil în conturi, în loc să finanțeze finisajele, fațadele sau garanțiile pentru creditele bancare necesare continuării lucrărilor.
Firme specializate în drept imobiliar au avertizat încă din decembrie 2025 că mecanismul „sterilizează” temporar lichiditatea din piață și elimină de facto dezvoltatorii sub-capitalizați, cei care se bazau pe încasările din faza incipientă pentru a finanța fundația, potrivit Economica.net. Fiecare șantier oprit sau tranzacție amânată înseamnă însă dispariția colectărilor din TVA, taxe pe muncă, impozit pe profit și dividende.
Triunghiul bermudelor birocrației
Dincolo de blocajul financiar, noul cadru legislativ a provocat și un scurtcircuit instituțional. Legea lasă o ambiguitate majoră privind obligațiile încrucișate dintre dezvoltatori, notari, ANCPI și bănci.
Instituțiile financiare interpretează diferit prevederile privind utilizarea avansurilor, iar notarii nu au repere clare pentru întocmirea promisiunilor de vânzare, mai ales pentru clădirile cu funcțiune mixtă. Textul nici măcar nu precizează clar cine aplică sancțiunile în caz de nerespectare, ceea ce deschide atât calea impunității, cât și pe cea a abuzului.
Factura incompetenței legislative
Consecințele acestei forme de legiferare pompieristică sunt de natură să îngrijoreze orice finanțator sau investitor. Categorii profesionale întregi, ingineri constructori, arhitecți, proiectanți și structuriști, sunt puse laolaltă în aceeași sferă de responsabilitate pentru o edificare, deși fiecare are o competență distinctă.
Băncile devin, la rândul lor, tot mai prudente și reduc liniile de creditare, ceea ce împinge piața construcțiilor spre o perioadă prelungită de stagnare. Soluția rapidă ar fi fost o ordonanță de urgență, însă România nu are, în prezent, un guvern cu puteri depline care să o poată adopta. Rămâne astfel deschisă doar varianta unei noi inițiative legislative de corectare, fără de care jalonul PNRR riscă să rămână doar o bifă birocratică, plătită scump din veniturile bugetare pierdute în sectorul construcțiilor.
