Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Noua lege a salarizării ar putea îngheța veniturile a peste 400.000 de angajați din sectorul public, unii dintre ei urmând să aștepte ani întregi până la o eventuală majorare, potrivit Profit.ro.
Între 420.000 și 445.000 de posturi ar putea fi afectate
Estimările Guvernului arată că 33% până la 35% dintre salariații din sistemul public încasează în prezent venituri peste nivelul prevăzut în noile grile de salarizare. Practic, salariile acestora vor rămâne neschimbate până când grilele legale ajung din urmă remunerațiile deja plătite.
Raportat la cele 1,272 milioane de posturi ocupate în prezent în sectorul public, calculul Executivului indică faptul că între 420.000 și 445.000 de posturi ar putea intra în această categorie, conform datelor citate de Adevărul.
Educația, Sănătatea, ordinea publică și apărarea, cele mai afectate
Aproximativ două treimi dintre angajații statului activează în patru domenii-cheie, care concentrează peste 800.000 de posturi ocupate. Potrivit datelor disponibile, situația pe domenii arată astfel:
🗞️ Citește și Acestea
- 366.833 de posturi în Educație, dintre care 293.705 în învățământul superior de stat și 68.142 în învățământul preuniversitar
- 245.020 de posturi în Sănătate, majoritatea în unități sanitare aflate în subordinea autorităților locale
- 124.468 de posturi în Poliție și Jandarmerie, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne
- 76.026 de posturi în cadrul Ministerului Apărării Naționale
Restul posturilor ocupate din sectorul public se regăsesc în alte instituții centrale și locale, inclusiv în primării.
Un jalon asumat prin PNRR
Noua lege a salarizării reprezintă unul dintre jaloanele pe care România și le-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Proiectul a fost pregătit în ultimii ani, însă adoptarea sa a fost amânată în mod repetat, din cauza îngrijorărilor legate de impactul bugetar, mai ales după majorarea pensiilor.
Potrivit Strategiei fiscal-bugetare a Ministerului Finanțelor, cheltuielile cu salariile din sectorul public sunt estimate anul acesta la 168,3 miliarde de lei, echivalentul a 8,2% din PIB.
Potrivit Profit.ro, cea mai recentă variantă a proiectului prevede aplicarea legii începând cu 1 ianuarie 2027, dată amânată față de termenul inițial de 1 iulie 2027 avansat într-o formă anterioară a draftului. Proiectul este exceptat pentru o serie de instituții, printre care Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
Bolojan: veniturile nu vor scădea, dar unele vor sta pe loc
Premierul demis Ilie Bolojan a explicat anterior, potrivit Profit.ro, logica din spatele măsurii.
„Cei care sunt cu niște salarii, din diferite cauze istorice, în care unii au avut conjuncturi mai bune, mai mari decât nivelul calculat de acești specialiști, nu le vor mai crește, să spunem, salariile, așteptându-i pe cei care sunt să-i ajungă pe ceilalți”, a declarat Bolojan.
Oficialul a precizat că angajații cu salarii mai mici vor beneficia de creșteri progresive mai mari, de 15-20%, spre deosebire de majorările standard de 7-8%.
Ce înseamnă asta pentru bugetari
Măsura vizează, în esență, corectarea inechităților salariale acumulate în timp între diverse instituții publice, dar riscă să adâncească nemulțumirile în rândul angajaților cu venituri deja înghețate din 2025 și 2026, ani cu inflație semnificativă. Legea urmează să fie dezbătută în Parlament, iar forma finală va stabili concret câți bugetari vor resimți efectiv înghețarea veniturilor.
Anvelopa bugetară pentru majorări, în discuție
Premierul Bolojan a menționat anterior și posibilitatea unei indexări a salariilor la finalul anului, alături de o creștere a anvelopei bugetare alocate majorărilor salariale, de la 8 miliarde de lei la 12 miliarde de lei. Măsura ar urma să ofere un spațiu fiscal suplimentar pentru corectarea graduală a disparităților, fără însă a elimina perioada de îngheț pentru cei aflați deja peste nivelul noilor grile.
Legea salarizării rămâne unul dintre cele cinci proiecte asumate prin PNRR pe care Guvernul trebuie să le adopte în sesiunea parlamentară extraordinară convocată pentru a doua jumătate a lunii iulie, alături de alte reforme cu impact direct asupra finanțelor publice și asupra sumelor pe care România urmează să le încaseze din fonduri europene.
