Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat joi, 9 aprilie, că noua lege a salarizării unice beneficiază de sprijinul Băncii Mondiale și trebuie adoptată în cursul anului 2026. Oficialul a subliniat că lecțiile eșecului din 2017 trebuie asumate, iar noul proiect, aflat în lucru la Ministerul Muncii, trebuie să fie realist și sustenabil, potrivit Antena 3 CNN.
De ce a eșuat legea salarizării din 2017.
Pîslaru a explicat că în 2016 lucra la o variantă a legii cu un cost estimat de 32 de miliarde de euro, considerată fezabilă și cu implementare planificată până în 2024. Parlamentul a intervenit și a majorat costul la 55 de miliarde de euro, o cifră pe care ministrul și Ministerul Finanțelor de atunci au semnalat-o ca irealizabilă.
„A fost o decizie politică de a prelua în Parlament o inițiativă care a dus proiectul la 55 de miliarde de euro, moment în care am atras atenția că acel proiect nu se poate implementa”, a explicat Pîslaru.
Rezultatul a fost că legea adoptată în 2017 nu a putut fi pusă în aplicare, iar diferitele „familii ocupaționale” tratate diferit au generat inechități mai mari decât cele din punct de plecare.
🗞️ Citește și Acestea
Banca Mondială, consultant pentru noul proiect.
Noul proiect al legii salarizării unice este pregătit la Ministerul Muncii, condus de Florin Manole, cu Banca Mondială în rol de consultant, conform Ziare.com. Ministrul Pîslaru a precizat că nu a primit încă propunerea finală, dar s-a arătat optimist.
„Suntem cu toții foarte serioși, există și sprijinul Băncii Mondiale pe acest subiect. Eu am această credință că vom propune acel proiect care să bifeze reforma și să aducă un bine administrației și predictibilitate administrației publice din România”, a spus Pîslaru.
Ministrul a subliniat că adoptarea legii este necesară în 2026 și pentru a satisface cerințele Comisiei Europene privind consolidarea bugetară, în contextul PNRR.
Ce înseamnă reforma pentru bugetari.
Obiectivul declarat al noii legi este stabilirea unor grile unice de salarizare, eliminarea inechităților existente și asigurarea predictibilității în administrația publică. Implementarea ar urma să se desfășoare gradual, pe mai mulți ani, în funcție de resursele bugetare disponibile.
Spațiul fiscal pentru cheltuielile cu personalul va depinde de evoluția PIB-ului și de condițiile impuse de acordurile cu Comisia Europeană. Decizia de adoptare a legii în 2026 nu înseamnă că salariile bugetarilor vor crește imediat, ci că se stabilește cadrul legal și „ținta” de echilibrare.
Urmează publicarea formei finale a proiectului de la Ministerul Muncii și demararea dezbaterilor publice și parlamentare.
