Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a respins acuzațiile potrivit cărora opoziția ar fi susținut achiziționarea la un preț prea mare a gazelor pe care România urmează să le rețină din zăcământul Neptun Deep, într-un comunicat transmis pe 20 august 2026, potrivit BZI.ro. Peiu a numit campania de critici la adresa opoziției un „linșaj mediatic” și a prezentat punct cu punct argumentele pe care le consideră o demontare a acuzațiilor.
Mecanismul de preț, moștenit din guvernarea Ciucă-Ciolacu
Liderul senatorilor AUR susține că mecanismul prin care a fost stabilit prețul gazelor din Neptun Deep a fost instituit încă din perioada guvernării Ciucă-Ciolacu, nu de actuala opoziție. Potrivit lui Peiu, zăcământul este exploatat în comun de Romgaz și OMV Petrom, iar statul poate reține gaze exclusiv din jumătatea de producție care revine companiei austriece, întrucât Romgaz are deja clienți contractați pe piața internă și nu urmărește exportul.
Explicația vine în contextul Legii nr. 171/2026 privind unele măsuri bugetare, promulgate recent de președintele Nicușor Dan. Actul normativ autorizează Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale să cumpere, în perioada 2027-2034, 49,9 TWh de gaze naturale de la OMV Petrom, la prețul de 48,752 euro/MWh, în baza dreptului de preempțiune prevăzut de legea offshore, potrivit Profit.ro. Valoarea totală a achiziției depășește 2,4 miliarde de euro.
Peiu argumentează că prețul contractat nu poate fi comparat cu tariful reglementat, subvenționat pentru consumatorii casnici, ci trebuie raportat la cotațiile de pe piața europeană a gazelor. „Iată minciuna demontată pe puncte”, a scris liderul senatorilor AUR, adăugând că „parcă 63 e mai mare decât 48, nu?”, în referire la diferența dintre prețul contractat și cotațiile bursiere din Europa.
🗞️ Citește și Acestea
Cum funcționează, potrivit lui Peiu, negocierea cu OMV
Senatorul AUR a explicat că mecanismul de formare a prețului nu este unul discreționar, ci rezultă din obligațiile contractuale ale OMV Petrom față de clienții existenți. Potrivit explicației sale, compania austriacă vine cu cererea unui client extern, o prezintă statului român și îi oferă opțiunea de a plăti aceeași sumă pentru cantitatea respectivă sau de a permite exportul ei.
Legea offshore obligă titularii acordurilor petroliere să ofere gazele cu prioritate statului, prin dreptul de preempțiune, iar dacă statul refuză, prețul de vânzare către terți nu poate fi mai mic decât cel oferit inițial României. Compania a mai transmis oferte către Administrația Rezervelor de Stat în decembrie 2024, aprilie 2025 și decembrie 2025, toate declinate anterior de instituție, înainte de acceptarea celei mai recente oferte, din mai 2026.
Critici din partea sindicatelor
Decizia privind achiziția gazelor a stârnit critici din partea organizațiilor sindicale, în special din partea Blocului Național Sindical (BNS), care i-a cerut președintelui Nicușor Dan să inițieze o dezbatere în Consiliul Suprem de Apărare a Țării pe tema securității energetice. Sindicaliștii au calculat că prețul de 48,752 euro/MWh este cu 113% mai mare decât reperul de 22,8 euro/MWh folosit în prezent pentru gazele destinate populației, potrivit unei analize citate de Economedia.ro.
BNS a mai atras atenția că estimările pentru anul 2027 de pe hub-ul olandez TTF, principalul REPER al pieței europene de gaze, indică un preț de aproximativ 45 euro/MWh, sub nivelul de 48,752 euro/MWh la care România s-a angajat prin lege pentru șapte ani. Sindicatul a solicitat și explicații privind motivul pentru care statul cumpără gaz de la OMV Petrom, deși Romgaz, companie de stat, deține jumătate din rezervele exploatabile din perimetrul Neptun Deep.
Ce nu acoperă explicația lui Peiu
Argumentul liderului AUR compară prețul contractat cu cotațiile bursiere actuale, mai apropiate de nivelul de 63 euro/MWh menționat în comunicatul său, însă nu abordează direct scenariul avansat de BNS, potrivit căruia prețul de piață din perioada 2027-2034 ar putea coborî sub cel fixat prin lege, caz în care diferența ar fi suportată din fonduri publice. Nici AUR, nici Guvernul nu au oferit, până la acest moment, o proiecție oficială a prețului gazelor pentru întregul interval contractual de șapte ani.
Diferența dintre pozițiile celor două părți rămâne, așadar, una de fond: pentru Peiu, comparația relevantă este cu piața liberă europeană de astăzi, în timp ce pentru sindicate miza este evoluția prețului pe termen lung și impactul asupra facturilor populației și industriei.
