Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Un bărbat din Sibiu cu multiple condamnări pentru infracțiuni sexuale a reușit să fie reabilitat de justiție și să înființeze o asociație pentru copii cu dizabilități, deși figura în Registrul agresorilor sexuali. La scurt timp după ce instanțele au apreciat că riscul de recidivă este „inexistent”, DIICOT Sibiu l-a trimis în judecată pentru pornografie infantilă, conform unei investigații Recorder.
Un istoric infracțional ignorat.
Robert Magyara, în vârstă de 45 de ani din județul Sibiu, are un trecut infracțional îndelungat. În 2005, a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru act sexual cu un minor și lipsire de libertate, fiind eliberat în 2009. Doar trei ani mai târziu, în 2012, Tribunalul Dolj l-a condamnat din nou la șapte ani de detenție pentru pornografie infantilă și trafic de minori.
După eliberarea din 2016, Magyara a continuat activitățile infracționale în străinătate. În 2020, a primit o condamnare de șase luni de închisoare în Olanda pentru pornografie infantilă, după ce autoritățile au găsit în telefonul său nouă fotografii și 33 de videoclipuri cu minori în ipostaze sexuale. Doi ani mai târziu, în Germania, a fost amendat cu 2.000 de euro după ce polițiștii au descoperit imagini similare pe dispozitivul său. Magyara era înscris și în registrul agresorilor sexuali din Marea Britanie.
ONG pentru copii, înființat de un agresor sexual.
În 2021, deși era înscris în Registrul Național al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale, Robert Magyara a înființat la Mediaș „Asociația pentru Protecția Drepturilor Copiilor și Tinerilor cu Dizabilități”. Legislația românească nu impune prezentarea cazierului judiciar sau a certificatului de integritate pentru fondatorii de ONG-uri, nici măcar pentru organizațiile care lucrează cu copii vulnerabili.
🗞️ Citește și Acestea
Mai mult, asociația a fost invitată la evenimente organizate de Consiliul de Monitorizare, o autoritate aflată sub control parlamentar. Potrivit Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, ONG-ul „nu figurează în sistemul de evidență a serviciilor sociale” și nu a fost niciodată inspectat.
„Copiii cu dizabilități sunt foarte greu sau imposibil de audiat în instanță. E imposibil să-i audiezi de mai multe ori pentru că nu rezistă psihic, cognitiv”, a explicat pentru Recorder comisarul-șef Dorin Dumitran, psiholog criminalist în cadrul Serviciului de Analiză Comportamentală al Poliției Române.
Reabilitarea și ieșirea din Registrul agresorilor.
În martie 2024, Tribunalul Dolj a admis cererea de reabilitare judecătorească a lui Magyara, ștergându-i toate condamnările din cazier. Instanța a motivat că termenul legal fusese îndeplinit și că bărbatul nu mai fusese condamnat pe teritoriul României. Decizia nu a luat în considerare condamnarea din Olanda pentru pornografie infantilă sau amenda primită în Germania.
În noiembrie 2024, Tribunalul Sibiu a mers și mai departe, scoțându-l pe Magyara din Registrul Național al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale. Magistrații au apreciat că măsurile de supraveghere îi încalcă dreptul la viață privată și că „riscul recidivei este inexistent”, potrivit Sibiu 100.
Recidiva imediată după „albire”.
Ironia este dramatică: exact în perioada în care instanțele considerau că pericolul este „inexistent”, procurorii DIICOT Sibiu au descoperit că Magyara distribuia din nou materiale pornografice cu minori. În telefonul său au fost găsite peste 40 de materiale pornografice cu copii cu vârste între 8 și 12 ani, distribuite prin Facebook Messenger și WhatsApp între octombrie 2024 și noiembrie 2025.
Pe 19 februarie 2026, DIICOT Sibiu l-a trimis în judecată pentru pornografie infantilă în formă continuată. Magyara a recunoscut faptele în fața anchetatorilor în ianuarie 2026, deși în declarațiile publice susține că „nu-și aduce aminte” de ce este cercetat.
Un sistem cu lacune majore.
Cazul demonstrează disfuncționalitățile grave ale sistemului românesc de protecție a copiilor. Conform unui raport al Centrului Filia, în 2024, din 5.270 de acte de viol înregistrate în România, 3.999 au vizat minori.
Registrul Național al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale, operațional din 2021, include peste 69.000 de persoane, dar funcționează limitat. Certificatul de integritate nu este obligatoriu pentru fondatorii de ONG-uri, iar persoanele din Registru nu sunt efectiv împiedicate să aibă contact cu potențiale victime.
Pe 25 februarie, Camera Deputaților a votat un proiect de modificare a legii care extinde obligația prezentării certificatului și introduce pedepse pentru angajatorii care nu îl solicită. Totuși, lacunele rămân: angajații sau voluntarii din Registru nu POT fi concediați din acest motiv, iar certificatul nu e necesar la înființarea asociațiilor.
