Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Senatul a adoptat luni, 11 mai 2026, un proiect legislativ controversat care modifică Legea vânătorii, astfel încât suspendările dispuse de instanțe în primă instanță asupra ordinelor ministeriale privind cotele de vânătoare să producă efecte juridice doar după rămânerea definitivă a hotărârilor judecătorești, potrivit Știripesurse.ro. Decizia a generat un conflict deschis în Parlament, cu senatori juriști care au avertizat că legea creează un precedent periculos pentru statul de drept.
Votul care a divizat Parlamentul României.
Proiectul legislativ L327/2025, inițiat de deputații minorităților naționale, a fost adoptat de plenul Senatului cu 74 de voturi pentru, 21 contra și 3 abțineri. Legea merge acum la promulgare la șeful statului.
Diviziunile au apărut inclusiv în interiorul aceluiași partid. La PNL, unii senatori au votat pentru adoptarea proiectului, în timp ce alții s-au opus categoric.
Senatorii avocați — Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș (PNL), Simona Spătaru (USR) și Nadia Cerva (PACE) — au avertizat public colegii că proiectul contravine principiilor fundamentale de drept.
🗞️ Citește și Acestea
„Această inițiativă vizează distrugerea unui principiu de drept și a echilibrului puterilor în stat. Când un for administrativ emite un act vădit ilegal, o instanță controlează efectele abuzive suspendându-l până se judecă pe fond. Dacă acest efect este întrerupt, nu ne mai putem proteja împotriva actelor abuzive”, a spus Niculescu-Țâgârlaș.
Susținătorii legii: viața oamenilor, mai presus de principii juridice.
Lorand Turos, liderul senatorilor UDMR, a argumentat că deși principiile de drept sunt importante, ele nu pot justifica riscuri pentru viața cetățenilor expuși atacurilor animalelor sălbatice.
„An de an ordinele de ministru în care sunt stabilite cotele sunt atacate în instanță, sunt suspendate și soluționate după ce devine tardiv. Nu putem să ne ascundem în spatele unor principii foarte nobile și să lăsăm oameni să moară”, a declarat Turos, referindu-se și la un incident fatal din 27 aprilie, în apropierea localității Lupeni, județul Harghita.
Inițiatorul proiectului, deputatul Gheorghe Nacov, a explicat că propunerea a apărut ca urmare a unor anulări ale ordinelor ministeriale de către Curtea de Apel Brașov efectuate pe motive formale, nu de fond.
Guvernul și CES resping legea.
Guvernul Bolojan a emis un punct de vedere negativ, avertizând că proiectul „ar crea o discriminare nejustificată, ar slăbi protecția jurisdicțională a interesului public și ar ridica probleme de constituționalitate privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil”.
Și Consiliul Economic și Social (CES) a dat aviz negativ, arătând că legea riscă „subminarea independenței instanțelor” și trimite implicit mesajul că judecătorii nu sunt în măsură să aprecieze corect oportunitatea suspendării unui act administrativ.
Mai mult, la dezbaterea din Comisia Juridică a Senatului din 28 aprilie, experții în drept au apreciat că legea are șanse mari să fie respinsă de Curtea Constituțională, care a emis și raport de respingere cu acea ocazie.
Un precedent cu implicații largi.
Miza reală a acestui vot depășește domeniul vânătorii. Senatorii oponenți au avertizat că o astfel de derogare de la principiile contenciosului administrativ poate fi replicată în orice alt domeniu, slăbind controlul judecătoresc asupra actelor administrative.
Decizia finală aparține acum președintelui României, care poate promulga legea sau o poate retrimite Parlamentului pentru reexaminare. Dat fiind avizul negativ al Guvernului și poziția experților juridici, o eventuală sesizare a CCR rămâne un scenariu plauzibil.
