Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Viktor Orbán, premierul Ungariei, a declarat miercuri că utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei echivalează cu „o declarație de război”, potrivit G4Media. Declarația a fost făcută în drum spre Bruxelles, unde liderii UE discută despre un împrumut controversat pentru Kiev finanțat din aproximativ 210 miliarde de euro în active rusești înghețate.
Scrisoarea către Putin.
Orbán a dezvăluit că i-a scris recent președintelui rus Vladimir Putin pentru a-l întreba dacă Moscova va riposta împotriva Uniunii Europene. „Nu poate fi interpretată în alt mod decât ca o declarație de război”, a afirmat premierul maghiar, referindu-se la propunerea de confiscare a activelor.
Liderul de la Budapesta a precizat că a primit confirmarea că Rusia va analiza modul în care fiecare stat membru votează propunerea UE înainte de eventuale represalii. „Având în vedere opoziția noastră de lungă durată și intenția de a vota împotrivă, Ungaria s-a protejat”, a susținut Orbán, potrivit Adevărul.
Reacția Cehiei.
Prim-ministrul ceh Andrej Babiš a adoptat o poziție mai nuanțată, declarând că guvernul de la Praga susține continuarea asistenței financiare pentru Ucraina, dar preferă împrumuturi contractate pe piețele financiare în locul utilizării activelor rusești înghețate. Babiș a menționat că Republica Cehă ar putea aproba utilizarea acestor active doar „în anumite condiții” care să răspundă preocupărilor Belgiei.
🗞️ Citește și Acestea
Premierul ceh și-a exprimat îngrijorarea că folosirea activelor înghețate ar determina Rusia să riposteze împotriva UE și ar putea perturba negocierile de pace. Belgia, țară care găzduiește cea mai mare parte a activelor prin intermediul Euroclear, se teme de repercusiunile financiare și juridice ale confiscării.
Contextul deciziei UE.
Consiliul UE a adoptat vineri o decizie controversată de prelungire pe termen nelimitat a înghețării activelor Rusiei, invocând articolul 122 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Acest articol permite adoptarea deciziilor prin majoritate calificată în loc de unanimitate în cazul unor „dificultăți economice severe”.
Măsura elimină o monedă de schimb crucială pentru Orbán, care amenința periodic cu vetoul prelungirii sancțiunilor la fiecare șase luni. Ea deschide, totodată, calea pentru acordarea unui „împrumut de reparații” între 90 și 165 de miliarde de euro către Ucraina, potrivit Digi24.
Opoziția din interiorul UE.
Pe lângă Ungaria și Belgia, rezerve față de acest plan au exprimat și Slovacia, Bulgaria, Malta și Italia. Banca Centrală a Rusiei a intentat deja un proces la Moscova prin care solicită daune în valoare de 230 de miliarde de dolari de la Euroclear, avertizând că va fi un „coșmar juridic” pentru UE.
Orbán a criticat vehement decizia, susținând că „iluzia că statul de drept prevalează la Bruxelles s-a sfârșit” și că tratatul fondator al UE este „aruncat la gunoi”. Conform conceptului prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împrumutul ar urma să fie rambursat de Ucraina doar după ce Moscova ar plăti „reparații de război” – un scenariu improbabil cât timp Putin rămâne la putere.
Decizia finală privind acest împrumut controversat urmează să fie luată la summitul UE din 18-19 decembrie, într-un context tensionat de apelurile administrației Trump către europeni să abandoneze planul.
