Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a lansat un mesaj ferm către clasa politică, solicitând renunțarea la intervenția în managementul companiilor de stat și adoptarea unei noi mentalități bazate pe profesionalism și transparență. Declarațiile vin în contextul în care Guvernul Bolojan anunță că restructurarea companiilor de stat reprezintă următorul mare pas în reforma statului.
„Modul în care statul își administrează resursele spune multe despre respectul față de oameni, iar restructurarea companiilor de stat reprezintă următorul mare pas în această schimbare de mentalitate”, a scris Gheorghiu joi pe pagina sa de socializare, potrivit surselor.
Baza bugetară stabilizată și investiții record.
Vicepremierul a subliniat că Guvernul Bolojan începe 2026 cu investiții-record și cu o bază bugetară stabilizată, deficitul pentru 2025 fiind mai mic decât ținta asumată. „Rezultatele sunt mai bune decât cele proiectate inițial, un semnal concret că, atunci când la nivelul guvernului se schimbă mentalitatea și se iau decizii responsabile, apar și efectele pozitive”, a precizat Gheorghiu.
Oficialul guvernamental consideră că aceasta este dovada că reforma statului nu mai este doar o intenție, ci un proces care începe să producă rezultate. „Nu este vorba doar despre cifre, ci despre o altă abordare față de banul public, care este, în definitiv, banul fiecăruia dintre noi”, a adăugat vicepremierul.
🗞️ Citește și Acestea
Guvernul Bolojan a reușit în 2025 să stabilizeze finanțele publice și să reducă deficitul bugetar sub ținta asumată inițial, ceea ce creează o bază solidă pentru reformele structurale așteptate în 2026. Investițiile publice au atins niveluri record, iar economia arată semne de stabilizare după perioada dificilă din ultimii ani.
Companiile de stat, prioritate în 2026.
În viziunea vicepremierului, România are nevoie de companii mai bine administrate, mai transparente și mai eficiente. „Înseamnă mai puțină risipă, mai multă corectitudine și un stat care începe să funcționeze, cu adevărat, pentru cetățeni”, a explicat Gheorghiu.
Reforma companiilor de stat a fost anunțată teoretic în 2025, însă până acum nu s-au făcut progrese notabile. Companiile de stat românești au fost criticate în repetate rânduri pentru managementul deficitar, numirile politice și lipsa de transparență în utilizarea resurselor publice.
Vicepremierul recunoaște că reforma nu este nici simplă, nici rapidă. „Presupune renunțarea la reflexe vechi și construirea, pas cu pas, a unor reguli sănătoase, instituții solide și a unei relații bazate pe încredere”, a subliniat Gheorghiu. Procesul necesită consecvență, profesionalism și, mai ales, ca politicul să nu mai intervină în managementul companiilor de stat.
Depolitizarea managementului, condiție esențială.
Mesajul central al vicepremierului vizează necesitatea depolitizării managementului companiilor de stat. „Un lucru esențial: politicul să nu mai intervină în managementul companiilor de stat”, a insistat Gheorghiu. Aceasta este o problemă veche în România, unde companiile de stat au fost tratate adesea ca surse de sinecuri pentru membri de partid sau persoane apropiate puterii.
Oana Gheorghiu pledează pentru o abordare bazată pe profesionalism și meritocracie, în care managerii companiilor de stat să fie selectați în funcție de competență, nu de afiliere politică. „Cred cu tărie că România se poate schimba în bine dacă susținem această schimbare de mentalitate și rămânem ancorați în construcția pe termen lung”, a afirmat vicepremierul.
Oficialul guvernamental subliniază că rezultatele pozitive devin vizibile atunci când lucrurile sunt făcute temeinic și cu bună-credință. „Iar continuarea acestui drum depinde de fiecare dintre noi”, a conchis Gheorghiu, lansând un apel la susținerea reformelor structurale.
Provocările reformei companiilor de stat.
Restructurarea companiilor de stat reprezintă una dintre cele mai complexe provocări cu care se confruntă România. Multe dintre aceste companii sunt supradimensionate, cu eficiență scăzută și cu probleme financiare cronice. Numirile politice în poziții de conducere au dus adesea la management deficitar și la utilizarea ineficientă a resurselor publice.
Guvernul Bolojan și-a propus să schimbe acest model, prin introducerea unor criterii de selectare bazate pe profesionalism și prin creșterea transparenței în gestionarea companiilor de stat. Reforma presupune și îmbunătățirea guvernanței corporative, introducerea unor standarde de performanță și monitorizarea strictă a rezultatelor.
Reușita acestei reforme depinde însă de voința politică de a renunța la vechile practici și de acceptarea faptului că companiile de stat trebuie să funcționeze pe principii economice sănătoase, nu ca instrumente de clientelism politic.
