Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele american Donald Trump a lansat joi la Davos Consiliul de Pace, un organism internațional destinat să promoveze stabilitatea globală și să reconstruiască Gaza. Peste 25 de țări au semnat carta de înființare, însă absența majorității aliaților europeni ridică semne de întrebare asupra viabilității inițiativei. România nu figurează momentan pe lista membrilor, iar ținta de 1 miliard de dolari pentru o poziție permanentă în consiliu generează controverse.
Semnături din Orientul Mijlociu și América Latină, dar Europa lipsește.
Ceremonia de semnare de joi de la Forumul Economic Mondial din Davos a reunit lideri din peste două duzini de state, conform ABC News. Printre semnatari se numără Argentina, Azerbaidjan, Bahrain, Bulgaria, Egipt, Ungaria, Indonesia, Israel, Iordania, Maroc, Pakistan, Qatar, Arabia Saudită, Turcia și Emiratele Arabe Unite.
Trump a declarat că este „onorat să fie președinte al unuia dintre cele mai importante organisme create vreodată” și a subliniat că războiul din Gaza „se apropie de sfârșit”, potrivit CBS News.
Majoritatea aliaților europeni ai Statelor Unite lipsesc de pe listă. Franța, Germania, Italia, Canada și Marea Britanie nu au semnat carta, unele exprimându-și rezerve față de invitația extinsă președintelui rus Vladimir Putin și mandatul extins al consiliului dincolo de Gaza.
🗞️ Citește și Acestea
România absentă, doar Bulgaria și Ungaria reprezintă UE.
România nu a confirmat deocamdată apartenența la Consiliul de Pace, deși invitațiile au fost extinse mai multor state europene. Bulgaria și Ungaria rămân singurele țări din Uniunea Europeană care au aderat la inițiativă, marcând o diviziune în cadrul blocului comunitar, relatează Euronews.
Carta organismului prevede că statele membre vor primi mandate de trei ani, însă apartenența permanentă poate fi obținută prin contribuții de peste 1 miliard de dolari în primul an. Oficialii americani au precizat că aceste contribuții sunt „voluntare” și nu reprezintă o taxă de intrare.
Consiliul a fost inițial conceput pentru supravegherea reconstrucției Gazei în urma conflictului israeliano-palestinian, dar mandatul său a fost extins pentru a include promovarea stabilității și rezolvarea conflictelor la nivel global.
Zelenskyy refuză până când Rusia e membră, Putin studiază propunerea.
Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, a respins apartenența la consiliu atâta timp cât Rusia face parte din el. El s-a întâlnit joi cu Trump la Davos, descriind discuția drept „productivă și substanțială”, conform CNN.
Putin a primit invitația de a se alătura consiliului, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a declarat că Rusia „studiază toate detaliile propunerii”. Putin a sugerat chiar că Rusia ar putea plăti 1 miliard de dolari din activele înghețate de SUA, notează Al Jazeera.
Absența Israelului de la ceremonie ridică întrebări, deși premierul Benjamin Netanyahu ar urma să se alăture ulterior. Secretarul de stat american Marco Rubio și ginerele lui Trump, Jared Kushner, fac parte din comitetul executiv al consiliului, cu Trump ocupând funcția de președinte permanent.
Critici și rezerve din partea Europei.
Secretarul de externe al Marii Britanii, Yvette Cooper, a declarat pentru BBC că țara sa nu va semna carta din cauza „preocupărilor legate de invitația lui Putin”. Franța, Norvegia, Suedia și Slovenia au respins de asemenea invitațiile, exprimând îngrijorări că organismul ar putea înlocui ONU ca principală platformă de rezolvare a conflictelor, relatează Time.
Trump a încercat să liniștească aceste temeri, declarând că consiliul „va lucra cu ONU” și că are „un potențial enorm” alături de organizația internațională. Rezoluția care a înființat Consiliul de Pace a fost adoptată de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie 2025.
Kushner a prezentat planuri ambițioase pentru reconstrucția Gazei, inclusiv zone pentru „turism de coastă” și dezvoltare economică, afirmând că unele construcții ar putea fi finalizate în doi-trei ani.
