Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Mark Rutte, secretarul general al NATO, a evocat transformarea României de la dictatura comunistă la membră NATO și UE, într-un discurs emoționant susținut la Parlamentul European. Născut în 1967, Rutte a mărturisit că „am crescut cu ideea că Nicolae Ceaușescu va conduce România pentru totdeauna”, potrivit StiriPeSurse. Declarațiile au fost făcute marți, 14 ianuarie 2026, în cadrul forumului Renew Europe Global Europe Forum.
Întrebarea lui Dan Barna care a declanșat discuția despre România.
Europarlamentarul român Dan Barna l-a întrebat pe Mark Rutte la forumul din Parlamentul European dacă ar putea fi „ultimul secretar general al NATO”, în contextul incertitudinilor legate de viitorul Alianței și al tensiunilor generate de amenințările lui Donald Trump privind Groenlanda.
Rutte a răspuns cu umor, dar și cu profunzime, vorbind despre impredictibilitatea istoriei. „Nu plănuiam să demisionez deja, dar sunt sigur că va exista un succesor într-o zi. Nu am nicio idee, apropo, cât timp voi fi în această funcție, pentru că nu mi-a spus nimeni”, a declarat șeful NATO, conform Antena 3 CNN.
Apoi, Rutte a folosit exemplul României pentru a ilustra cât de rapid poate evolua istoria. „Putem doar… adică, m-am născut în 1967 și am crescut cu ideea că Nicolae Ceaușescu va conduce România pentru totdeauna. Acum România este în UE, România este în NATO. Acestea sunt unele dintre marile evenimente ale istoriei, să nu uităm niciodată ce am traversat împreună și cât de important este”, a spus secretarul general.
Transformarea României – un exemplu de succes istoric.
Declarațiile lui Mark Rutte pun în evidență contrastul dramatic dintre România anilor ’70-’80, când regimul lui Ceaușescu părea imuabil, și România democratică de astăzi. Rutte avea doar 22 de ani când a căzut regimul comunist din România în decembrie 1989, un eveniment care a marcat sfârșitul unei ere în care mulți din Occident credeau că țările din spatele Cortinei de Fier vor rămâne pentru totdeauna sub dominație sovietică.
România a parcurs un drum lung de la dictatură la democrație. Țara a aderat la NATO în 2004 și la Uniunea Europeană în 2007, devenind un partener strategic important pentru securitatea europeană. Astăzi, România găzduiește trupe NATO, sistem antirachetă american și joacă un rol esențial în apărarea flancului estic al Alianței, conform Digi24.
NATO mai puternică prin cheltuieli egale cu SUA.
Mark Rutte a subliniat că Alianța Nord-Atlantică a devenit mai solidă prin deciziile luate la summitul de la Haga. „NATO este puternică și cred că, datorită deciziilor de la Haga din timpul Summitului NATO, este și mai puternică, pentru că în sfârșit acum am decis să cheltuim ceea ce este necesar ca să ne protejăm, pe baza unei evaluări a tuturor nevoilor de apărare pe care le avem colectiv”, a explicat Rutte.
Secretarul general a evidențiat că, pentru prima dată, Europa egalizează cheltuielile de apărare cu Statele Unite. „Încă de la Eisenhower, a fost o dezbatere, faptul că SUA cheltuiau cu mult mai mult decât europenii și canadienii, iar acum egalizăm”, a adăugat el, conform B1 TV.
Această egalizare a cheltuielilor devine esențială în contextul în care administrația Trump pune presiune asupra aliaților europeni să contribuie mai mult la securitatea comună. Summitul de la Haga din 6 ianuarie 2026 a stabilit noi ținte ambițioase pentru cheltuielile de apărare ale statelor membre NATO.
Contextul declarațiilor: tensiuni în NATO și amenințări la adresa Groenlandei.
Declarațiile lui Rutte vin într-un moment delicat pentru Alianța Nord-Atlantică. Președintele american Donald Trump a făcut recent declarații controversate despre Groenlanda, sugerând că SUA ar putea prelua controlul teritoriului danez prin forță dacă este necesar. Aceasta a generat îngrijorări serioase privind coeziunea NATO, deoarece atât Danemarca, cât și SUA sunt membre ale Alianței.
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a avertizat că o astfel de acțiune ar însemna „sfârșitul NATO”, iar comisarul european pentru Apărare, lituanianul Andrius Kubilius, a fost de acord cu această evaluare, potrivit Gândul.
Întrebat dacă este „de neconceput” ca un aliat să întoarcă armele împotriva altuia în interiorul NATO, Rutte a evitat să comenteze direct. „Din nou, rolul meu ca secretar general, sunt foarte clar. Eu nu comentez niciodată când există discuții în interiorul Alianței”, a răspuns el, menționând că există tensiuni similare între alte state membre, precum Grecia și Turcia.
Importanța securității în zona arctică.
Rutte a subliniat că există o miză mai mare în joc decât disputele bilaterale – securitatea zonei arctice și a flancului nordic. El a evidențiat că zona arctică devine din ce în ce mai importantă strategic, pe măsură ce schimbările climatice deschid noi rute maritime și resurse naturale, atrăgând interesul crescut al Rusiei și Chinei.
NATO include opt țări din regiunea arctică: șapte state membre (Canada, SUA, Danemarca prin Groenlanda, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia) și Rusia, care nu face parte din Alianță. Rutte a menționat că președintele Trump, încă din primul său mandat (2016-2020), a atras atenția asupra necesității de a proteja Nordul Înalt și zona arctică.
Cooperarea NATO-UE pentru securitatea comună
În discursul său de la Parlamentul European, Mark Rutte a subliniat valoarea cooperării între NATO și Uniunea Europeană. „Când combinăm puterile noastre, ale NATO și UE, putem să abordăm mai eficient multele provocări cu care ne confruntăm”, a declarat secretarul general, conform site-ului oficial NATO.
Rutte a evidențiat trei domenii principale de cooperare: menținerea rezistenței Ucrainei, creșterea producției de capabilități de apărare și inovarea pentru a depăși competitorii. Această colaborare devine crucială în contextul în care Europa trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate.
Declarațiile emoționante ale șefului NATO despre România servesc drept memento că transformările istorice majore sunt posibile, chiar și atunci când par improbabile. De la o țară în care Ceaușescu părea un conducător veșnic, România a devenit un pilon al securității euro-atlantice și un exemplu de succes democratic în Europa Centrală și de Est.






















