Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Parlamentul României examinează un proiect de lege care modifică radical mecanismele de control bugetar, oferind Consiliului Fiscal puterea de a constata devierile de la obiectivele fiscale și obligând Executivul să explice public orice abatere în maximum două luni.
Proiectul de modificare a Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 introduce schimbări majore în modul în care România gestionează finanțele publice. Printre noutățile esențiale se numără integrarea riscurilor climatice în calculele bugetare, reducerea termenelor de raportare și obligația explicită de a compara prognozele guvernamentale cu cele ale Comisiei Europene, potrivit documentului publicat în transparență publică.
Consiliul Fiscal devine arbitrul devierilor bugetare.
Cea mai semnificativă modificare vizează transferul puterii de constatare a devierilor bugetare către Consiliul Fiscal. În sistemul actual, devierea poate fi identificată fie de Uniunea Europeană, fie la inițiativa Guvernului. Noua lege stabilește că „constatarea situației de deviere se face de către Consiliul Fiscal” în cadrul opiniilor și recomandărilor sale privind planificarea sau execuția bugetară.
Această schimbare transformă Consiliul Fiscal dintr-un organism consultativ într-un adevărat arbitru independent al disciplinei bugetare. Guvernul rămâne obligat să adopte măsuri de corecție când devierea este constatată, dar momentul declanșator capătă greutatea unei evaluări tehnice publice, care poate fi invocată imediat în dezbaterea politică.
🗞️ Citește și Acestea
Modificarea elimină însă obligația explicită a Guvernului de a informa comisiile parlamentare de buget-finanțe despre constatarea devierilor și măsurile de corecție. Această informare formală către Parlament dispare din text, ceea ce ar putea reduce trasabilitatea institutionalizată a momentelor de criză bugetară, conform analizei publicate de StiriPeSurse.ro.
Justificări publice obligatorii în două luni.
Proiectul introduce o regulă fără precedent în relația Executiv-Legislativ: Parlamentul sau Guvernul trebuie să „explice diferențele de opinie” față de evaluările Consiliului Fiscal, iar aceste explicații trebuie făcute publice și prezentate în maximum două luni de la publicarea documentelor Consiliului.
Această obligație creează o presiune reputațională semnificativă. Dacă Guvernul sau Parlamentul adoptă soluții contrare avertismentelor Consiliului Fiscal privind deficitul bugetar, nu mai POT „trece mai departe” fără consecințe – trebuie să producă o justificare oficială, publică, comparabilă ca standard cu poziția unei autorități independente.
Pentru România, care se află sub procedura de deficit excesiv alături de alte șapte state UE, această măsură vine într-un context critic. Consiliul Fiscal estimează că pachetele de corecție bugetară 2025-2026 ar putea reduce deficitul sub 8% din PIB în 2025 și ar putea ajuta la respectarea țintei pentru 2026, potrivit Economedia.
Termene mai scurte pentru furnizarea datelor.
Proiectul reduce drastic termenele în care instituțiile publice trebuie să furnizeze date către Consiliul Fiscal. Termenul general scade de la 15 zile la 10 zile, dar pentru documentele critice – legile bugetare anuale, rectificările bugetare sau strategia fiscal-bugetară – termenul devine de maximum 3 zile lucrătoare.
Această schimbare poate transforma fundamental modul în care funcționează controlul bugetar. În momentele cheie, Consiliul Fiscal va putea cere rapid date și fundamentări, iar întârzierea devine mult mai greu de justificat. Opiniile Consiliului vor putea veni mai aproape de momentul deciziei, nu după ce aceasta este deja consumată politic.
Prognozele vor fi comparate obligatoriu cu Comisia Europeană.
Noua lege introduce obligații explicite de transparență: prognozele bugetare ale Guvernului trebuie comparate cu cele mai recente previziuni ale Comisiei Europene, iar diferențele semnificative trebuie explicate. Explicația devine obligatorie inclusiv când ipotezele externe se îndepărtează semnificativ de valorile din previziunile Comisiei.
Măsura reduce spațiul pentru prognoze optimiste folosite ca fundament pentru cheltuieli sau promisiuni politice. Dacă Guvernul mizează pe o creștere economică mai mare decât Comisia Europeană, va fi obligat să explice diferența, creând o pistă clară de verificare pentru opoziție, presă și investitori.
Această cerință se aliniază cu recomandările Consiliului UE din iunie 2025, care solicita României o creștere a veniturilor bugetare cu 1,7% din PIB până în 2026.
Riscurile climatice intră oficial în calculele bugetare.
Pentru prima dată, schimbările climatice devin un element explicit al analizei riscurilor fiscale. Proiectul cere includera în documentele bugetare a informațiilor privind datoriile contingente generate de catastrofe naturale și de schimbările climatice, ținând seama de costurile fiscale suportate după dezastre.
De asemenea, evaluarea politicilor preconizate trebuie să țină seama de riscurile macrobugetare generate de schimbările climatice, de impactul asupra mediului și de impactul distributiv. Aceasta înseamnă că „nota de plată” a inundațiilor, secetei sau tranziției energetice va fi împinsă în documentele oficiale de buget și strategie, nu tratată exclusiv ca urgență punctuală.
Transparență sporită și audit extern pentru Consiliul Fiscal.
Proiectul stabilește că Consiliul Fiscal va fi evaluat o dată la patru ani de experți sau instituții independente, prima evaluare urmând să aibă loc până la sfârșitul anului 2027. Această măsură crește credibilitatea institutiei care primește rolul de arbitru al devierilor bugetare.
În zona transparenței datelor, Ministerul Finanțelor va publica trimestrial datele privind datoria publică după publicarea lor de către Comisia Europeană, detaliate pe total administrație publică și pe subsectoare. INS va publica trimestrial date despre deficitul bugetar, tot pe total și pe subsectoare, în maximum zece zile de la publicarea datelor de către Eurostat.
Modificările vin pe fondul noilor reguli europene, inclusiv Directiva (UE) 2024/1265 și Regulamentul (UE) 2024/1263, care impun standarde mai stricte de disciplină fiscală pentru statele membre. România, cu un deficit estimat la peste 8,5% din PIB în 2025, se află sub presiunea consolidării bugetare pentru a evita retrogradarea ratingului suveran.
Proiectul urmează să fie dezbătut în Parlamentul României în următoarea perioadă, iar adoptarea sa ar putea marca o schimbare fundamentală în modul în care România gestionează finanțele publice și răspunde în fața cetățenilor pentru deciziile bugetare.
