Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a respins acuzațiile lansate de AUR privind costurile Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026-2030, precizând că studiul care a stat la baza documentului a costat 373.600 de lei fără TVA, potrivit Mediafax. Reacția vine după ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a cerut Curții de Conturi să verifice cheltuielile pentru elaborarea Strategiei biodiversității.
AUR acuză risipă de bani publici, ministerul respinge acuzațiile
Petrișor Peiu a susținut, într-o postare pe Facebook, că Ministerul Mediului a plătit un consorțiu de firme private pentru redactarea Strategiei, deși instituția are o direcție proprie de specialitate. „Ministerul Mediului a plătit bani publici unui consorțiu de trei firme private pentru a scrie o Strategie pentru biodiversitate, deși în minister există o direcție pentru biodiversitate, direcție în care lucrează oameni care încasează lunar salarii tot din bani publici”, a scris senatorul AUR, potrivit G4Media.
Potrivit G4Media, contractul pentru studiul care a stat la baza documentului a avut o valoare de aproximativ 71.000 de euro, sub estimarea inițială de 420.168 de lei. Peiu a cerut Curții de Conturi să verifice legalitatea și oportunitatea acestor cheltuieli, precum și modul în care documentul a ajuns proiect de lege depus de ministra Diana Buzoianu.
Ministerul respinge argumentul potrivit căruia banii ar fi fost cheltuiți fără justificare. „O strategie națională cu o miză de un miliard pentru România, o strategie care va fi aplicată 4 ani de zile de acum încolo, a costat, dintr-un fond care are ca scop expres inclusiv astfel de studii, 373.600 de lei fără TVA”, a transmis Buzoianu. Ministra a adăugat, în același mesaj, o comparație cu subvenția de partid primită de AUR de la stat în 2025.
🗞️ Citește și Acestea
Ce acoperă suma contestată și cine a coordonat documentul
Instituția precizează că suma achitată a acoperit un studiu tehnic complet, structurat pe opt activități, nu doar redactarea propriu-zisă a Strategiei. Au fost analizate strategia anterioară și rezultatele acesteia, situația biodiversității din România, obligațiile europene și internaționale, cadrul legislativ și indicatorii de monitorizare.
Referitor la acuzația că documentul putea fi elaborat intern, Ministerul Mediului arată că Direcția Biodiversitate are în prezent 13 angajați, care se ocupă în paralel de legislație europeană, raportări către Comisia Europeană, proceduri de infringement și proiecte de acte normative. Instituția respinge și afirmația potrivit căreia Strategia ar fi fost realizată exclusiv de firme private. „Coordonarea și asumarea Strategiei au aparținut MMAP în fiecare etapă, nu unor «firme private» așa cum fals menționează comunicatul AUR”, a subliniat ministerul, precizând că asocierea contractată a inclus și Societatea Ornitologică Română, organizație nonprofit.
Cronologia elaborării documentului, în centrul disputei
Contractul pentru elaborarea studiului a fost semnat la 11 septembrie 2025, iar prima versiune tehnică a Strategiei este datată 30 ianuarie 2026. Procedura de evaluare de mediu a început prin notificarea din 20 martie 2026, iar versiunea revizuită a documentului este datată 7 mai 2026, după consultarea Comitetului Special Constituit.
Avizarea interministerială a inclus observații din partea Ministerului Energiei, ale Hidroelectrica, ale Ministerului Economiei și ale Ministerului Agriculturii, centralizatorul cuprinzând 31 de observații. Guvernul a aprobat Strategia la 23 iulie 2026, iar documentul a fost adoptat definitiv de Parlament la 6 august 2026.
Disputa are loc în contextul mai larg al confruntării dintre AUR și guvernare pe tema legii biodiversității, care reprezintă un jalon PNRR asociat unor fonduri europene de aproape un miliard de euro. Partidul a sesizat deja Curtea Constituțională în privința legii, cu o zi înainte ca liderul senatorilor AUR să ceară și verificarea Curții de Conturi asupra modului de cheltuire a banilor publici pentru elaborarea documentului.
Rămâne de văzut dacă instituția de control financiar va prelua sesizarea și ce concluzii va formula, într-un dosar în care ambele tabere își susțin ferm poziția.
