Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Mali și Burkina Faso au blocat intrarea cetățenilor americani pe teritoriul lor, invocând principiul reciprocității față de măsurile similare adoptate de administrația de la Washington. Decizia vine după ce Donald Trump a extins la 16 decembrie restricțiile de călătorie la încă 20 de țări, printre care și cele două state africane, potrivit G4Media.ro.
Reciprocitate imediată din partea statelor africane.
Anunțurile au fost făcute separat de ministerele de externe din Mali și Burkina Faso pe 31 decembrie 2025. Autoritățile maliziene au precizat că cetățenii americani vor fi supuși acelorași condiții de intrare pe care Statele Unite le aplică cetățenilor malieni.
„În conformitate cu principiul reciprocității, Ministerul Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale informează comunitatea națională și internațională că, cu efect imediat, Guvernul Republicii Mali va aplica cetățenilor americani aceleași condiții și cerințe ca și cele impuse cetățenilor malieni”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe din Mali într-un comunicat oficial.
O poziție identică a fost exprimată de Karamoko Jean-Marie Traoré, ministrul de externe al Burkina Faso, care a justificat măsura prin decizia unilaterală a Washingtonului, conform Antena 3 CNN.
🗞️ Citește și Acestea
Trei țări unite sub regimuri militare.
La jumătatea lunii decembrie, administrația americană a inclus Mali, Burkina Faso și Niger pe lista statelor vizate de noile restricții de călătorie. Cele trei țări din Africa de Vest sunt conduse de regimuri militare și s-au retras din Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS), formând o alianță separată.
Niger a reacționat și mai devreme, anunțând pe 25 decembrie suspendarea eliberării vizelor pentru cetățenii americani. Chad luase o decizie similară încă din iunie 2025, după ce fusese inclus pe o listă anterioară de restricții.
Motivele invocate de Casa Albă.
Casa Albă a motivat aceste interdicții prin nivelul ridicat de insecuritate din regiune, generat de atacurile frecvente ale grupărilor armate teroriste. „Este necesar să prevenim intrarea cetățenilor străini despre care Statele Unite nu dispun de suficiente informații pentru a evalua riscurile pe care le prezintă”, au declarat oficiali americani la anunțarea măsurii.
În realitate, Mali și Burkina Faso se confruntă cu dificultăți majore în controlarea grupărilor armate islamiste care s-au răspândit rapid în ultimii ani. Juntele militare au promis să lupte împotriva acestor grupări după ce au înlăturat guvernele civile, invocând tocmai incapacitatea acestora de a gestiona criza de securitate.
Extinderea masivă a restricțiilor americane.
Măsura lui Trump din 16 decembrie a mărit lista țărilor afectate de restricții de la 19 la 39 de state, vizând preponderent națiuni din Africa, Asia, Orientul Mijlociu și America Latină. Printre țările cu restricții complete se numără Afghanistan, Myanmar, Eritreea, Haiti, Iran, Libia, Somalia, Sudan, Sudanul de Sud, Yemen și Siria.
Deținătorii de documente de călătorie emise de Autoritatea Palestiniană sunt, de asemenea, complet interziși să intre în Statele Unite. Administrația Trump a justificat extinderea prin „necesitatea de a proteja securitatea națională”, citând deficiențe severe în procesele de verificare și schimb de informații ale țărilor vizate.
Implicații diplomatice pe termen lung.
Reacțiile în lanț ale statelor africane demonstrează deteriorarea relațiilor diplomatice dintre Washington și o parte semnificativă a continentului african. Observatorii critică politica pentru că vizează disproporționat țări africane și cu majoritate musulmană, denunțând caracterul său discriminatoriu.
În plus, la începutul anului 2025, administrația Trump a închis Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională și a redus cu miliarde de dolari ajutorul extern, afectând grav multe țări africane dependente de acest suport. Organizațiile umanitare au raportat creșterea foametei în nordul Nigeriei, Somalia și nord-estul Kenyei ca urmare directă a acestor tăieri.
