Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Proiectul de lege privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030 a fost retrimis la Senat, după ce Camera Deputaților a adoptat, pe 5 august, o formă modificată a actului normativ. Potrivit Adevărul, proiectul urmează să fie dezbătut din nou pe 6 august, în plenul Senatului, convocat în sesiune extraordinară.
Amendamentele Camerei Deputaților impun controlul de bicameralism
Actul normativ fusese adoptat inițial pe 4 august de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. A doua zi, Camera Deputaților, for decizional în acest caz, l-a votat la rândul ei, dar cu mai multe amendamente suplimentare.
Mircea Abrudean, președintele Senatului, a explicat că modificările impun o verificare suplimentară. „Există amendamente suplimentare și va fi nevoie de un control de bicameralism”, a declarat acesta, potrivit Agerpres. Din acest motiv, actul normativ, deși adoptat de Camera Deputaților, trebuie să revină la Senat pentru o nouă etapă a procesului legislativ.
Biroul permanent al Senatului urmează să organizeze o nouă ședință de plen pentru dimineața zilei de 6 august, în care proiectul va fi rediscutat de la zero de senatori.
🗞️ Citește și Acestea
Ce schimbă amendamentele pentru proprietate și proiectele strategice
Potrivit Realitatea.NET, noile prevederi stabilesc că strategia are un rol strict orientativ și nu poate impune direct interdicții sau restrângeri de drepturi. Proiectele strategice din energie, transporturi, agricultură și infrastructură nu vor mai putea fi suspendate sau blocate fără evaluări individuale, realizate potrivit legii.
Măsurile care afectează activități economice sau dreptul de proprietate se vor putea aplica numai după realizarea unei analize de impact economic și social, urmată de o consultare publică. Deputații juriști au mai acceptat un amendament al grupului parlamentar AUR prin care cuvântul „indigen” a fost eliminat din textul legii.
De ce contează bicameralismul pentru soarta proiectului
La proiectul inițial al legii au fost depuse peste 100 de amendamente, iar Legea biodiversității are, potrivit surselor citate, avizul negativ al Comisiei de Mediu a Camerei Deputaților. Miza financiară este semnificativă: strategia reprezintă un jalon asumat prin PNRR, iar întârzierea sau blocarea ei ar putea costa România aproape 1 miliard de euro din fonduri europene.
Camera Deputaților a votat forma modificată cu 177 de voturi pentru, din 269 de deputați prezenți, 79 împotrivă și 11 abțineri. USR a susținut varianta modificată tocmai pentru a evita blocarea jalonului, în timp ce alți parlamentari au criticat amendamentele PSD și AUR ca fiind excesive.
Strategia națională pentru conservarea biodiversității stabilește, pentru perioada 2026-2030, un cadru unitar de protejare, restaurare și utilizare durabilă a biodiversității României, cu 11 obiective naționale construite în jurul reducerii riscului de dispariție a speciilor și al consolidării capacității instituționale și științifice.
Dacă senatorii aprobă forma venită de la Camera Deputaților, legea merge direct la promulgare, iar Strategia națională pentru conservarea biodiversității intră în vigoare pentru întreaga perioadă 2026-2030. În cazul în care Senatul respinge unele dintre amendamentele deputaților, proiectul ar putea ajunge la o comisie de mediere între cele două Camere, ceea ce ar întârzia și mai mult termenul asumat prin PNRR.
Ministerul Mediului subliniază că strategia este însoțită de un plan național de acțiune, cu măsuri, termene, instituții responsabile și indicatori de performanță pentru conservarea biodiversității. Printre priorități se numără restaurarea ecosistemelor degradate, protejarea habitatelor și a speciilor, precum și combaterea speciilor invazive, măsuri menite să reducă și efectele secetei sau ale inundațiilor asupra agriculturii.
Dezbaterea din plenul Senatului va clarifica dacă forma modificată de deputați rămâne definitivă sau dacă senatorii vor cere noi ajustări ale textului legii. Miza rămâne una dublă: respectarea angajamentelor de mediu asumate de România la nivel european și protejarea fondurilor din PNRR, esențiale pentru investițiile din energie, transporturi și infrastructură.
