Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate a recunoscut sâmbătă, 18 aprilie, că mai multe spitale din România au limitat numărul internărilor, situație determinată de adoptarea cu întârziere a bugetului pentru 2026 și de impunerea unor plafoane lunare rigide de cheltuieli, potrivit Agerpres. CNAS anunță controale și cere reforma urgentă a finanțării sistemului spitalicesc.
Blocajul bugetar din 2026 a paralizat internările în spitale.
Situația a apărut pe fondul a doi factori cumulați: întârzierea adoptării Legii bugetului de stat pe 2026 și introducerea prin această lege a unor limite lunare stricte de cheltuieli medicale. CNAS consideră că aplicarea unor plafoane lunare rigide în domeniul sănătății este „inadecvată”, deoarece nevoile medicale nu POT fi planificate după un calendar administrativ.
„Pacienții nu se îmbolnăvesc conform unui calendar bugetar. Acordarea îngrijirilor medicale nu poate fi amânată fără riscuri pentru sănătatea populației”, se arată în comunicatul oficial al instituției, citat de Digi24 Economic.
Spitalul Floreasca, exemplul cel mai grav.
Un exemplu critic al crizei este Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, unde presiunea financiară a devenit nesustenabilă. Unitatea a depășit contractul cu CNAS cu peste 10 milioane de lei doar în primele trei luni ale anului, pe fondul unei creșteri neașteptate a numărului de pacienți.
🗞️ Citește și Acestea
Managementul spitalului a solicitat prioritizarea strictă a cazurilor critice, reprogramarea pacienților cronici și direcționarea cazurilor mai puțin urgente spre spitalizarea de zi. La Spitalul Județean Brașov a apărut o situație similară.
CNAS: bugetul există, problema e cum sunt folosiți banii.
Conf. Dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, subliniază că bugetul alocat sănătății pentru 2026 este „relativ adecvat” și că resursele există. Spitalele beneficiază de cea mai mare alocare din sistemul sanitar — aproximativ 34 de miliarde de lei — dar instituția cere o reformă profundă a modului în care acești bani sunt cheltuiți.
CNAS propune aplicarea principiului „banii urmează pacientul”, orientarea finanțării exclusiv către servicii medicale efectiv realizate și eliminarea finanțării ineficienței sau a inactivității. Instituția precizează că rolul său este de a deconta servicii medicale, nu de a acoperi salarii și costuri fixe în absența activității.
Controale ale Corpului de Control după practici ilegale.
CNAS anunță că a declanșat verificări prin Corpul de Control, după ce au apărut semnale că unii manageri de spitale publice au impus medicilor „norme minime sau maxime” de internări — o practică pe care instituția o consideră inacceptabilă și o dezavuează public.
„Aceste practici sunt în atenția corpului de control al CNAS, iar instituția colaborează cu alte organisme ale statului pentru a stopa astfel de abuzuri”, a transmis conducerea CNAS.
Situația rămâne monitorizată, iar rezolvarea definitivă va depinde de clarificarea mecanismelor de finanțare lunară și de eventuale acte adiționale la contractele spitalelor cu CNAS.
