Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ilie Bolojan, premierul României, a declarat marți că ar vota în favoarea unirii cu Republica Moldova dacă s-ar organiza un referendum pe această temă, potrivit Radio România Actualități. Declarația vine în contextul în care președinta Maia Sandu a anunțat recent că ar vota pentru reunificarea cu România, considerând-o o soluție de consolidare a rezilienței Republicii Moldova în fața presiunilor externe.
Reacția premierului la declarația Maiei Sandu.
Într-un interviu acordat RFI România, Ilie Bolojan a fost întrebat cum vede poziția exprimată de liderul de la Chișinău. „În condițiile în care s-ar pune problema unui astfel de referendum și în țara noastră, eu aș vota DA”, a răspuns fără ezitare premierul, conform Cluj24.ro.
Șeful Executivului a apreciat declarația președintei Republicii Moldova drept una firească și consecventă cu parcursul european pe care l-a promovat în mandatul său. „Afirmația doamnei președinte nu face decât să confirme atitudinea pe care a avut-o în toți acești ani, de când a fost președinta Republicii Moldova”, a explicat Bolojan. El a subliniat că Maia Sandu „a făcut tot ceea ce este posibil pentru ca Moldova să se dezvolte, să fie o țară sigură, o țară europeană, iar asta înseamnă, în primul rând, un drum spre Europa prin România”.
Poziția Maiei Sandu: unirea, o chestiune de supraviețuire.
Președinta Republicii Moldova a făcut declarația inițială într-un interviu pentru podcastul britanic „The Rest Is Politics”, realizat de jurnaliștii Rory Stewart și Alastair Campbell. Întrebată direct dacă susține reunificarea cu România, Maia Sandu a răspuns: „Aș vota pentru reunificarea cu România, dacă s-ar organiza un referendum”.
Liderul de la Chișinău a explicat că această poziție personală nu reflectă o politică oficială a statului moldovean, ci mai degrabă o constatare realistă despre provocările cu care se confruntă țara. „Priviți ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviți ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană”, a declarat Sandu, potrivit presei moldovene.
Totuși, președinta a precizat că, în calitate de șef de stat, respectă voința cetățenilor moldoveni. „Înțeleg că nu există o majoritate care să sprijine unirea cu România, dar există o majoritate care sprijină aderarea la UE și noi acționăm în sensul acesta”, a adăugat ea, subliniind că integrarea europeană rămâne prioritatea numărul unu a guvernului de la Chișinău.
Reacții în România și contextul politic.
Declarațiile celor doi lideri au generat reacții diverse în spațiul public românesc. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a salutat poziția exprimată de Maia Sandu, calificând-o drept „o invitație la reunificare” și o soluție de securitate națională pentru regiunea Moldovei. Senatorul Clement Sava din Grupul PACE „Întâi România” a anunțat inițiative parlamentare pentru organizarea unui referendum, în timp ce consilierul prezidențial Eugen Tomac a reiterat poziția oficială a României: „România este pregătită, dar decizia aparține moldovenilor”.
Președintele Nicușor Dan a adoptat o poziție mai prudentă, subliniind că reunificarea este „o chestiune care ține strict de cetățenii Republicii Moldova” și că România are „un angajament faţă de Republica Moldova de a o susţine în parcursul său european”, fără a forța subiectul unirii.
Sprijin energetic și combaterea dezinformării.
În același interviu, premierul Bolojan a abordat și subiectul dezinformării privind livrările de energie către Republica Moldova. Pe rețelele sociale circulă informația că România ar furniza gratuit energie electrică vecinilor de la Chișinău, ceea ce premierul a catalogat drept fals.
„România livrează energie pentru sistemele cu care suntem interconectați cu țările din jur, atunci când este deficit de energie într-o țară și noi avem un excedent. Aceste tranzacții se fac în condiții de piață, în condiții tarifare normale”, a explicat Bolojan pentru Bursa. El a precizat că România oferă sprijin esențial Republicii Moldova în contextul în care Rusia a distrus o parte importantă din infrastructura energetică a Ucrainei, iar „echilibrările nu pot fi făcute decât înspre Europa”.
Context geopolitic și implicații regionale.
Discuțiile despre o eventuală unire între România și Republica Moldova vin într-un moment de tensiuni maxime în regiune. Războiul din Ucraina continuă să destabilizeze zona, iar presiunile exercitate de Rusia asupra Republicii Moldova rămân constante. Președinta Maia Sandu a menționat în repetate rânduri tentativele Moscovei de a influența procesele electorale din țara sa și de a submina parcursul european al Chișinăului.
România continuă să sprijine Republica Moldova atât prin cooperare economică și energetică, cât și prin susținere diplomatică pentru integrarea europeană. Parcursul de aderare al Moldovei la Uniunea Europeană a fost lansat oficial în 2022, iar negocierile au început în iunie 2024. Liderii UE au indicat anul 2030 ca țintă provizorie pentru o potențială aderare, deși Ungaria – care are drept de veto – a exprimat rezerve constante față de această perspectivă.






















