Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat în ședința de Guvern din 16 aprilie o notă exploratorie privind listarea parțială la Bursa de Valori București a 22 de companii cu capital de stat, printre care CEC Bank, Salrom, Poșta Română și Loteria Română, conform HotNews. Propunerea a stârnit imediat controverse, experții și opoziția acuzând că evaluările folosite subestimează masiv valoarea reală a activelor strategice.
CEC Bank, evaluată la jumătate față de valoarea de piață.
Cazul cel mai discutat este cel al CEC Bank, instituție cu active de aproape 100 de miliarde de lei și cu profituri record, pe care documentul oficial o evaluează la 5,4 miliarde de lei — o cifră care abia acoperă capitalurile proprii și ignoră o majorare de capital de 1 miliard de lei recent aprobată de Comisia Europeană.
Analiza independentă arată că metoda de calcul folosită de AMEPIP a comparat CEC Bank cu Patria Bank, o bancă de nișă de aproape 20 de ori mai mică. Dacă s-ar utiliza multipli de piață corecți — raportați la Banca Transilvania sau BRD — valoarea reală a CEC Bank ar oscila între 9 și 17 miliarde de lei. Practic, statul propune o vânzare cu o reducere de peste 50%, potrivit Digi24.
Un alt element controversat: documentul identifică drept „risc” tocmai funcția socială a băncii — susținerea programelor guvernamentale pentru IMM-uri, agricultură și locuințe pentru tineri. Experții consultați consideră că aceasta reprezintă o logică economică răsturnată, prin care statul dorește să elimine singurul instrument direct de injecție de capital în economia reală.
🗞️ Citește și Acestea
Salrom, pregătită de vânzare în momentul în care grafitul devine o resursă strategică globală.
O situație similară există și la Salrom (Societatea Națională a Sării), evaluată la doar 616 milioane lei, deși compania deține licența pentru zăcământul de grafit de la Baia de Fier. Grafitul a fost inclus de Uniunea Europeană pe lista proiectelor de interes strategic, cu finanțări de 450 de milioane de euro alocate la nivel european.
Paradoxul este evident: tocmai în momentul în care Salrom capătă o valoare geopolitică și industrială uriașă — grafitul fiind esențial pentru bateriile vehiculelor electrice —, Guvernul dorește să deschidă acționariatul către investitori privați.
Reacțiile politice și poziția Guvernului.
Oana Gheorghiu a subliniat că lista este „exploratorie” și că „nu există o asumare politică”, precizând că orice listare ar dura minimum 12-24 de luni și s-ar face exclusiv cu pachete minoritare, statul păstrând controlul majoritar.
Cu toate acestea, PSD a anunțat imediat că va depune în Parlament un proiect de lege pentru interzicerea vânzării de acțiuni la companiile de stat profitabile pentru o perioadă de doi ani, generând o nouă fractură în interiorul coaliției de guvernare.
📊 CIFRE CHEIE:
- CEC Bank — evaluare AMEPIP: 5,4 miliarde lei (valoare reală estimată: 9-17 mld. lei)
- Salrom — evaluare: 616 milioane lei
- Loteria Română: 599 milioane lei
- Poșta Română: 697 milioane lei
- Venituri estimate din primele 3 listări: 3-8 miliarde lei
Decizia finală nu a fost luată, dar dezbaterea politică și economică abia a început. Întrebarea fundamentală rămâne: de ce România este grăbită să scoată la bursă activele cele mai valoroase exact în momentul în care acestea au o creștere ascendentă a valorii?
