Executivul condus de Ilie Bolojan pregătește implementarea unor restricții majore privind cumulul pensiei cu salariul, în cadrul celui de-al treilea pachet de măsuri fiscale. Reforma va viza în principal beneficiarii de pensii speciale și angajații din administrația publică centrală, cu excepții pentru sectoarele strategice.
Măsurile din Pachetul 3 vizează „specialii”
Proiectul privind cumulul pensiei cu salariul, inițial suspendat în august din cauza neînțelegerilor din coaliție, a fost revitalizat și se află în faza finală la Ministerul Muncii, potrivit stiripesurse.ro. Conform surselor guvernamentale, cei mai afectați vor fi bugetarii din zona pensiilor speciale și angajații din companiile de stat.
Reformele propuse vin în contextul în care aproximativ 10.000 de persoane, majoritatea foști militari, cumulează în prezent pensia cu salariul la stat, conform datelor europalibera.org. În iunie 2025, aproape 11.685 de persoane au primit pensii speciale în România, dintre care 5.680 erau beneficiari ai pensiilor de serviciu pentru magistrați, cu o pensie medie de 25.258 lei.
Excepții pentru sectoarele critice
Executivul intenționează să mențină excepții pentru domeniile cu impact social major. În educație și sănătate vor exista excepții, deoarece există o mare problemă cu resursa umană de înaltă calificare, în special în zona spitalelor, potrivit informațiilor de pe stiripesurse.ro. Pentru învățământ, în mediul preuniversitar, în special în zona rurală, dacă ar fi pensionați profesorii, există riscul să avem multe școli fără profesori.
Context legislativ și provocări constituționale
Legislația actuală permite, în principiu, cumulul pensiei cu salariul. Casa Națională de Pensii Publice confirmă că pensionarii de invaliditate POT cumula pensia cu alte venituri indiferent de gradul de invaliditate, iar noua lege a pensiilor din 2025 păstrează dreptul de a cumula pensia cu salariul, cu doar două excepții.
🗞️ Citește și Acestea
Totuși, textele care interzic cumulul pensiei cu salariul au fost considerate neconstituționale de către experții juridici, care argumentează că o persoană nu poate fi pusă în situația de a alege între două drepturi fundamentale.
Reforma administrației publice
Pachetul 3 include și măsuri ample de reformă administrativă. În administrația locală va fi o reducere de 10% a posturilor ocupate prin concursuri, iar în administrația centrală se preconizează o reducere de 10% a cheltuielilor salariale. Se vor efectua desființări și comasări de instituții centrale, iar se va schimba rangul localităților pe baza datelor de la ultimul recensământ.
Interpretarea și implicațiile reformei
Măsurile propuse reflectă presiunea exercitată de Comisia Europeană pentru reforma sistemului de pensii speciale din România. Comisia Europeană a suspendat plata a 869 de milioane de euro către România pentru neîndeplinirea jaloanelor legate de indemnizațiile speciale.
Din perspectiva echității fiscale, reforma își propune să elimine disparitățile din sistemul public. În timp ce generalul Lucian Pahonțu, fostul șef SPP, a fost păstrat în funcție după pensionare cu statut civil și rang de secretar de stat, mii de bugetari de nivel inferior ar putea fi forțați să aleagă între pensie și continuarea activității, după cum arată investigația europalibera.org.
Cronologia implementării
Concedierile din administrația locală ar urma să intre în vigoare în 90 de zile de la adoptare, devenind efective la 1 februarie 2026. Premierul Bolojan a anunțat că pachetul va fi adoptat prin asumarea răspunderii în Parlament, procedura urmând să fie aplicată săptămâna viitoare.
Reforma cumulului pensie-salariu reprezintă un test major pentru coaliția de guvernare, fiind printre cele mai sensibile măsuri fiscale adoptate în ultimii ani. Succesul implementării va depinde în mare măsură de capacitatea Executivului de a echilibra imperativele bugetare cu realitățile sociale din domeniile critice.
