Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Tensiunile din coaliția de guvernare au escaladat după decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților. În cadrul unei ședințe decisive a Biroului Executiv al PNL, liberalii au cerut demisia ministrului Justiției Radu Marinescu, acuzându-l că nu și-a îndeplinit atribuțiile în dosarul reformei pensiilor speciale. Liderul PSD Sorin Grindeanu a răspuns prompt acestor acuzații, clarificând că întreaga responsabilitate aparține Cabinetului premierului Ilie Bolojan.
Proiectul reformei – responsabilitatea premierului
Sorin Grindeanu a dezvăluit că proiectul controversat de reformă a pensiilor magistraților nu a fost elaborat de Ministerul Justiției, ci direct la Palatul Victoria. Liderul social-democrat a subliniat că documentul a fost pregătit articol cu articol de o echipă coordonată personal de premierul Bolojan, iar Ministerul Justiției și Ministerul Muncii au primit deja proiectul finalizat.
„Care ar fi vina? Acest proiect a venit de la premier, e lucrat la Cabinetul prim-ministrului. E un proiect lucrat pe articole de către prim-ministru împreună cu o echipă„, a declarat Sorin Grindeanu, potrivit stiripesurse.ro.
Avizul CSM – punctul nevralgic al deciziei CCR
Curtea Constituțională a respins reforma pensiilor magistraților pe motive procedurale, iar nu de conținut. Magistrații constituționali au constatat că Guvernul nu a așteptat cele 30 de zile necesare pentru obținerea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Avizul CSM a fost solicitat pe 22 august, iar executivul și-a asumat răspunderea după doar 10 zile, pe 1 septembrie.
🗞️ Citește și Acestea
Decizia CCR a fost luată cu o majoritate strânsă, 5 voturi pentru și 4 împotrivă, ceea ce reflectă diviziunea profundă din instituție. Judecătorii care au votat admiterea sesizării ÎCCJ sunt Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihai Busuioc, Mihaela Ciochină și Bogdan Licu, conform surselor citate de Digi24.
Răspunsul ministrului Justiției
Radu Marinescu, ministrul Justiției, a respins categoric acuzațiile că ar fi responsabil pentru eșecul reformei. El a subliniat că ministerul său și-a îndeplinit toate atribuțiile legale, solicitând în timp util avizele necesare.
„Nu văd care ar fi culpa Ministerului Justiției în această ecuație. Ministerul și-a îndeplinit întru totul atribuțiile în legătură cu toate proiectele de lege„, a afirmat Marinescu într-o intervenție televizată.
Ministrul a mai adăugat că ar trebui identificată cu rigoare juridică responsabilitatea reală înainte de a lansa acuzații politice. Poziția sa a fost susținută implicit de declarațiile lui Grindeanu, care a deplasat responsabilitatea către Palatul Victoria.
Context politic și implicații pentru PNRR
Reforma pensiilor magistraților face parte din Jalonul 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență. Neîndeplinirea acestui jalon riscă să blocheze fonduri europene de aproximativ 231 de milioane de euro destinate României. Comisia Europeană a suspendat deja aceste fonduri în martie 2025, exact din cauza lipsei reformei.
Legea respinsă de CCR prevedea majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani, creșterea vechimii necesare de la 25 la 35 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net, față de 80-100% în prezent. Aceste măsuri veneau în contextul în care pensia medie a magistraților depășește 22.000 de lei, iar vârsta medie de pensionare este de aproximativ 52 de ani.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că reforma pensiilor magistraților rămâne un obiectiv ferm al coaliției și că Guvernul va relua demersul, respectând standardul procedural stabilit de CCR. El a subliniat că decizia constituționalilor a fost strict procedurală, nu una de fond, ceea ce permite reluarea procesului legislativ.
Președintele Nicușor Dan s-a poziționat ferm împotriva unei demisii a premierului Bolojan, afirmând că nu vede niciun motiv pentru un astfel de gest. Șeful statului și-a exprimat convingerea că problema pensiilor magistraților va fi rezolvată în cursul acestui an.
În interiorul PNL, cererea de demisie a ministrului Justiției reflectă tensiunile din coaliție și dorința liberalilor de a marca o poziție distinctă față de partenerii de guvernare. Totuși, clarificările făcute de Grindeanu au complicat ecuația politică, dezvăluind că responsabilitatea aparține nu unui singur minister, ci modului în care a fost orchestrat întregul proces legislativ de către Palatul Victoria.
Controversa privind reforma pensiilor magistraților expune fragilitatea coaliției de guvernare și riscurile procedurale ale asumării răspunderii pentru proiecte majore. Dezvăluirile lui Sorin Grindeanu au deplasat accentul de pe ministrul Justiției către premierul Bolojan, subliniind că proiectul a fost conceput la cel mai înalt nivel al executivului. În următoarele săptămâni, Guvernul va trebui să găsească o formulă care să respecte atât cerințele procedurale ale CCR, cât și angajamentele față de Comisia Europeană, într-un context politic marcat de diviziuni și presiuni interne.
