Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Situația locatarilor afectați de explozia devastatoare din cartierul Rahova devine din ce în ce mai complicată. După tragedia care a luat viața a trei persoane și a distrus parțial un bloc întreg pe Calea Rahovei, statul propune o soluție controversată: reconstrucția imobilului pe fonduri publice, dar cu transformarea foștilor proprietari în chiriași pe viață. Anunțul ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, a generat nemulțumiri majore în rândul celor care au plătit deja pentru aceste locuințe.
Propunerea guvernamentală care a stârnit controverse
Ministrul Dezvoltării a explicat că legislația românească actuală nu permite finanțarea reconstrucției unui bloc afectat de explozii sau incendii din fonduri publice. Din acest motiv, Ministerul a elaborat în doar trei zile un proiect de ordonanță de urgență care modifică cadrul legal al Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, potrivit Antena 3 CNN.
Conform proiectului aflat în transparență decizională, statul va finanța integral demolarea și reconstrucția blocului din Rahova. Însă, în schimb, noua clădire va intra în proprietatea statului român, iar foștii proprietari vor primi apartamentele exclusiv cu contract de închiriere pe durata vieții lor și pentru moștenitorii minori pe o perioadă de maximum 20 de ani, cu posibilitate teoretică de cumpărare ulterioară.
Indignarea locatarilor: „Am plătit o viață întreagă”
Reacțiile oamenilor care și-au pierdut casele în explozia de pe 17 octombrie au fost dure. Unul dintre locatari declara pentru Digi24 că a muncit toată viața pentru a achita apartamentul cu rate la bancă, începând din anii ’80. Acum, în loc să primească compensații pentru a-și recumpăra locuințele, aceștia sunt puși în situația de a plăti chirie statului pentru aceleași spații pe care le-au deținut în proprietate.
🗞️ Citește și Acestea
„Am muncit o viață întreagă. M-am mutat aici din ’82-’83, am plătit cu rată la CEC, la bancă, l-am plătit„, mărturisea un locatar vizibil afectat de situația creată. Blocul construit în 1981, cu 108 apartamente în care locuiau aproximativ 400 de persoane, prezintă acum un risc iminent de prăbușire, conform rapoartelor tehnice realizate de experți atestați.
Contextul tragediei și ancheta în desfășurare
Explozia din Rahova s-a produs vineri dimineața, 17 octombrie 2025, după ce locatarii sesizaseră cu o zi înainte miros puternic de gaze naturale. Distrigaz Sud Rețele ar fi oprit și sigilat alimentarea cu gaz, însă după explozie, reprezentanții companiei au găsit sigiliul rupt. Ulterior, a apărut suspiciunea că o firmă chemată pentru revizia instalațiilor ar fi rupt acest sigiliu, deși compania în cauză neagă acuzațiile, potrivit HotNews.
Ancheta penală deschisă pentru distrugere din culpă cu producerea unui dezastru continuă, iar autoritățile investighează mai multe ipoteze, inclusiv fisurarea conductei de gaze din subsol, posibil cauzată de un scurtcircuit electric. Specialiștii INSEMEX au extras conducta care prezenta multiple fisuri și care trecea prin același tunel subteran cu cablurile electrice.
Detalii despre schema de finanțare propusă
Proiectul ministerului prevede două variante de finanțare: prima prin Ministerul Dezvoltării, extinderea programului existent de consolidare pe risc seismic pentru a include și reconstrucția completă a imobilului, și a doua prin bugetul local al Primăriei Municipiului București. În ambele scenarii, noua clădire devine proprietate de stat, iar foștii proprietari primesc apartamentele în regim de închiriere pe termen nelimitat.
Ministrul Cseke Attila a menționat că autoritățile analizează modalități prin care blocul reconstruit să ajungă mai rapid în proprietatea foștilor locatari, însă nu a oferit detalii concrete despre cum ar putea fi implementat acest mecanism. El a subliniat că toți cei vinovați de producerea tragediei vor trebui să răspundă atât penal, cât și material, iar despăgubirile obținute ar putea permite locatarilor să își răscumpere apartamentele.
Măsuri imediate de sprijin pentru familiile afectate
Pe termen scurt, Primăria Capitalei a asigurat cazare în hoteluri pentru peste 111 persoane evacuate din bloc, fiecare familie primind și un sprijin financiar de 1.500 de lei. Prefectul Andrei Nistor a anunțat că pe termen mediu și lung, autoritățile vor deconta chirii cuprinse între 300 și 600 de euro lunar, în funcție de dimensiunea locuinței, pentru a asigura că nicio familie nu rămâne fără adăpost până la reconstruirea blocului.
Primele patru familii au fost deja mutate în apartamente pe termen lung, complet mobilate și utilate, cu sprijinul Asociației Habitat for Humanity România. Direcția de Asistență Socială oferă, de asemenea, sprijin prin ONG-uri pentru găsirea de chirii și apartamente puse la dispoziție de municipalitate.
Precedente și comparații cu situații similare
Ministrul Dezvoltării a comparat situația actuală cu un caz similar din 2007, când în municipiul Zalău un bloc a fost demolat după o explozie. La acea vreme, statul nu a intervenit direct, iar asociația de proprietari a fost nevoită să dea în judecată societatea de distribuție a gazelor, să câștige procesul și să recupereze prejudiciul pentru a reconstrui blocul din fonduri proprii.
„Aici suntem într-o situație totuși avansată, în sensul în care statul nu spune ‘Trebuie să vă dați în judecată și să vă recuperați banii’, ci vine statul și spune vă creez o posibilitate de finanțare pentru a reconstrui blocul respectiv„, a declarat Cseke Attila pentru Digi24.
Critici și întrebări despre legalitatea soluției
Deși intenția declarată a guvernului este de a ajuta victimele tragediei, formula propusă ridică semne de întrebare majore din punct de vedere juridic și moral. Cum este posibil ca persoane care au fost proprietari de drept să fie transformate în chiriași pe viață, plătind pentru apartamente pe care le-au deținut deja? Ce se întâmplă dacă despăgubirile de la vinovați întârzie ani de zile sau nu acoperă valoarea reală a locuințelor?
Juriștii observă că această situație creează un precedent îngrijorător. Într-o țară în care asigurarea obligatorie de locuință tocmai a fost introdusă, dar nu era aplicabilă în momentul exploziei, victimele se găsesc într-un vid legislativ care le transformă din proprietari în dependenți de bunăvoința statului.
Perspective și soluții alternative discutate
În prezent, documentația tehnică necesară pentru demolarea parțială și pregătirea terenului pentru noua construcție este în curs de elaborare. Expertizele tehnice realizate de specialiști arată că locuirea în acest bloc este compromisă și că demolarea integrală este cea mai probabilă soluție.
Proiectul de ordonanță include și prelungirea termenului de implementare a programelor naționale de investiții „Școli sigure și sănătoase” și „Mihail Cantacuzino” pentru consolidarea seismică a spitalelor, ambele urmând să se deruleze până în 2028, față de termenul inițial din 2025.
Autoritățile susțin că reducerea riscului seismic și consolidarea infrastructurii publice esențiale reprezintă o prioritate națională, având în vedere că vulnerabilitățile structurale ale clădirilor pot avea efecte dramatice asupra comunităților. Cu toate acestea, modul în care este gestionată situația din Rahova va reprezenta un test important pentru capacitatea statului român de a proteja drepturile cetățenilor în situații de criză.
